Vestea mai bună este că amenințarea nucleară este tot mai improbabilă, chiar dacă nu poate fi exclusă cu totul, dar cele trei luni scurse de la debutul agresiunii ruse în Ucraina arată că un conflict înghețat ar fi scenariul cel mai prost și pentru rezistența ucraineană, și pentru economiile vestice.
Dacă primele săptămâni de război au stat deopotrivă sub semnul eroismului ucrainean care a amintit Europei că patriotismul este cel mai bun motor al unui stat și al solidarității Vestului, ultimele săptămâni au început să arate semnele unei strategii a Rusiei care, deși nu proclamă mari victorii, recurge la uzura adversarilor. Cum pierderile umane nu se contabilizează pentru Rusia decât cantitativ, în vreme ce Ucraina își pune la bătaie elitele (de la cele politice la cele culturale, sportive), încep să se vadă și celelalte crize, care sunt legate de cotidian și cărora liderii politici europeni trebuie să le răspundă în așa fel încât oamenii să înțeleagă de ce înlăturarea pericolului Putin aduce mai multe beneficii decât costuri.
În țările cu încredere instituțională precară și cu politicieni mediocri, pericolul ascensiunii liderilor iliberali, extremiști, populiști este mare. La fel, și vulnerabilitatea în fața Rusiei, care s-a regrupat pe palierul propagandei, de la narative grotești (de tipul femeilor ucrainence care „fură” bărbații occidentalelor, un narativ rostogolit de televiunile rusești) până la narativele susținute de lideri ca Viktor Orban, despre costurile economice pe care le plătesc europenii pentru un război care nu este al lor.
Trei scenarii pe masă, la trei luni de război
Mathew Burrows și Robert A. Manning sunt experții Altlantic Council care proiectează trei scenarii posibile de derulare a războiului.
Scenariul 1: Sugrumarea înceată a Ucrainei a devenit primul scenariu pe care îl iau în calcul experții Atlantic Council, la trei luni de la începutul războiului.
Asta presupune blocarea Odesei și anexarea lentă a unor părți din sud și est, destabilizând astfel funcționarea statului. Acest scenariu i-ar permite lui Putin să proclame o victorie, în timp ce suprimă disidența din interiorul Rusiei.
Cum s-ar derula acest scenariu, potrivit celor doi experți Atlantic Council:
- Putin cere o încetare a focului, în prima parte a lui 2023, dar nu este pregătit pentru un acord de pace: încă vizează cuceriri teritoriale mai ample – poate conectându-le cu Moldova – și concesii făcute de NATO – recunoaștere suveranității Rusiei asupra Crimeii. Sancțiunile rămân valabile și situația economică se înrăutățește, dar și Occidentul intră în recesiune, ceea ce va alimenta nemulțumirea socială.
- O criză alimentară globală la scară largă va duce la tulburări în spirală, din Sri Lanka până în Egipt (unde efectele secundare ale războiului sunt deja resimțite). Un răspuns lent din partea națiunilor Grupului celor șapte (G7) și a Fondului Monetar Internațional agravează criza datoriilor cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare. Instabilitatea crește în Africa și Asia, în timp ce politicienii de stânga ocupă din ce în ce mai mult spațiu în America Latină.
- NATO continuă să trimită ajutor militar în Ucraina, ceea ce înseamnă un refuz pentru propunerea lui Putin de încetare a focului.
- Până la finalul lui 2023, consensul Occidentului se fisurează. Preocupată de costurile economice, de drama Ucrainei, de criza umanitară a refugiaților și de eventuale escaladări (în direcția utilizării armelor nucleare), state europene vor presa din ce în ce mai mult Ucraina să accepte un aranjament de pace cu Moscova.
Scenariul 2: Rusia nu obține niciun câștig
Armata ucraineană reușește să ducă la capăt contraofensiva în Donbas și să împingă Rusia, în primele luni ale lui 2023, doar în zonele controlate înainte de invazia din 24 februarie – Crimeea și cele două republici separatiste, Donețk și Lugansk.
Acest scenariu s-ar desfășura astfel, scriu Mathew Burrows și Robert A. Manning :
· Confruntat cu nemulțumiri interne din ce în ce mai mari, din cauza unei economii în colaps și a unei armate epuizate și furioase din cauza eșecurilor operaționale repetate, Putin se află sub presiune puternică pentru a ajunge la un acord cu Ucraina.
· În prima parte a lui 2023, Turcia, Qatar și India fac eforturi pentru o încetare a focului, deoarece criza economică globală pune probleme urgente.
· Încurajați de o victorie zdrobitoare a republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie 2022 din Statele Unite, americanii doresc încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și reorientarea atenției Washingtonului asupra Beijingului ca principală amenințare la securitate.
Scenariul 3: Ucraina recâștigă aproape tot ce a obținut Rusia
Urmare a ajutorului militar consistent primit din Vest și colapsului intern din Rusia, precum și incapacității Moscovei de a înlocui forțele militare pierdute, Rusia este împinsă afară din Ucraina, exceptând Crimeea.
Ce presupune acest scenariu:
· Există un risc tot mai mare de represalii nucleare, pentru a opri ajutorul militar occidental. În timp ce Ucraina organizează o ofensivă, Putin amenință că va folosi arme nucleare, dacă forțele Kievului avansează.
· Până la jumătatea anului 2023, puterea lui Putin este amenințată. Înalți oficiali militari și de informații umiliți îl obligă pe Putin să renunțe la putere, dar îl ajută să se ferească de urmărirea penală internațională pentru crime de război.
· Creșterea economică globală slăbește, pe fondul creșterii protecționismului, al naționalismului în plină expansiune care erodează instituțiile globale și a lnemulțumirii populare.
În toate acestea scenarii, războiul durează măcar și în prima parte a lui 2023 și va duce la o criză economică profundă nu doar în Ucraina, ci și în restul lumii.
În loc să aștepte finalul războiului, conchid cei doi experți, factorii de decizie politică trebuie să exploreze urgent soluții la criza alimentară globală. Riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în timpul conflictului nu este zero și folosirea mijloacelor diplomatice pentru a evita o astfel de escaladare este vitală.
În aprilie, scenariile luate în calcul de cei doi experiți Atlantic Council priveau un conflict înghețat, pe modelul Oseția de Sud/Abhazia/Transnistria, un nou război rece, o apocalipsă nucleară și o nouă ordine geopolitică, în care Rusia nu mai joacă un rol important.
Cel mai prost scenariu: conflictul înghețat și banalizarea răului
Istoricii și analiștii cu care a vorbit Spotmedia.ro sunt de acord că scenariul cel mai prost este acela al unui război de uzură sau al unui conflict înghețat, în care Occidentul să își mai tempereze sprijinul pentru Ucraina, pentru a se concentra pe crizele interne (socială și economică).
Istoricul britanic Mark Galeotti, specializat în politica și securitatea Rusiei:
„Cel mai prost scenariu, dintre cele probabile care se întrevăd acum pentru Ucraina, și eu cred că asta se va întâmpla, este împotmolirea ofensivei, transformarea ei într-un soi de blocaj pe termen lung. Niciuna dintre părți nu va fi suficient de puternică să o învingă pe cealaltă, dar fiecare va rămâne suficient de puternică pentru a nu fi înfrântă.
Așadar scenariul cel mai prost pentru ucraineni nu e că războiul va continua, asta e clar că se va întâmpla oricum în următoarele luni sau chiar ani. Scenariul cel mai prost e că Occidentul își va pierde interesul în această chestiune. Vor apărea alte crize, lumea își va muta privirea. Va fi un dezastru pentru ucraineni, care, deși își vor menține dorința de a rezista, nu se știe câte pierderi își mai pot permite. Au nevoie de sprijin militar constant, în plus economia lor suferă deja foarte mult, PIB-ul va fi redus la jumătate la finalul anului.
Ucrainenii vor avea nevoie de mult ajutor și de acum înainte. Fără a primi acest ajutor, le va fi foarte greu să mai poată continua lupta”
Istoricul Cosmin Popa, specializat în spațiul ex-sovietic:
„O decizie de înghețare a frontului care, din punctul meu de vedere, ar fi cel mai prost scenariu, în primul rând pentru Ucraina. Acest lucru nu trebuie să se întâmple, pentru că va duce la o degradare a războiului din Ucraina în ordinea de priorități a comunității internaționale, ceea ce va atrage o scădere a ajutorului militar pe care Ucraina îl primește și, nu în ultimul rând, ar arăta faptul că o țară poate scăpa nepedepsită comițând agresiuni militare, luând câte o bucățică”.
Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru, director al Direcției Furnizare Expertiză, Institutul Diplomatic Român:
„Cel mai prost scenariu este cel al unui război de uzură care va continua timp de câțiva ani. Un alt scenariu prost este un armistițiu, și nu un tratat de pace, care va pune capăt ostilităților doar temporar, cu prevederi care nu vor fi implementate, o reluare a ceea ce s-a întâmplat după semnarea Acordurilor Minsk I și II.
Ocuparea regiunilor Donetk și Lugansk, între granițele administrative care există acum în legislația Ucrainei - Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, entități separatiste și recunoscute doar de Federația Rusă, aproximativ 18 mii km, în vreme ce obiectivul anunțat de Kremlin în februarie 2022 ar fi un teritoriu de aproximativ 55 mii km - va fi un deziderat foarte greu de realizat, judecând după performanțele de până acum ale armatei ucrainene.
În plus, în cele două regiuni, ucrainenii au trimis cei mai buni combatanți. Evident, excluzând posibilitatea folosirii armelor chimice de către ruși”.