Criza de vaccin prelungește epidemia până în vară. Februarie, o lună cu mai puține doze pentru România

Din cauza crizei de vaccin, peste 100.000 de persoane programate vor fi anunțate că vaccinarea lor va avea loc mai târziu.
Criza de vaccin prelungește epidemia până în vară. Februarie, o lună cu mai puține doze pentru România

Cererea imensă de vaccin a tensionat brusc relațiile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, dar a dat peste cap și strategiile de vaccinare ale statelor naționale printre care și România. 

  • Februarie începe cu o criză generalizată de vaccin.
  • România, în varianta optimistă, va primi încă 3,5 milioane de doze până la sfârșitul lunii martie.
  • Cel puțin 7 milioane de români, 35% din populație, ar trebui să primească măcar o doză de vaccin pentru ca epidemia să încetinească.
  • Abia în luna iunie, dacă totul merge bine, ar putea să se observe o încetinire vizibilă a răspândirii virusului.
  • Vaccinul Johnson & Johnson poate pune punct crizei de vaccin, dar aprobarea lui va fi peste câteva luni.

Anunțul companiei AstraZeneca în legătură cu faptul că nu poate livra decât 31% din dozele promise până la sfârșitul lunii martie a determinat Comisia Europeană să instituie un control al exporturilor de vaccin și posibilitatea blocării acestora.

România a folosit aproape toate dozele care au intrat în țară începând cu data de 27 decembrie 2020. A inoculat 647.000 de vaccinuri primite de la Pfizer. Mai sunt în rezervă în jur de 100.000 de doze provenite de la aceeași companie și 61.000 de doze de la Moderna. 

Problema principală e că țara noastră nu se poate baza în acest moment decât pe livrările de la Pfizer, o companie care produce vaccinul în Europa. Aceasta a avut și ea o săptămână de întârziere, dar a reluat livrările și, parțial, a recuperat.

Vineri, CNCAV, comitetul național de vaccinare, a anunțat într-un comunicat că amână vaccinarea tuturor celor care nu au vârsta peste 65 de ani din cauza crizei de vaccin de la nivelul UE.

“CNCAV ia ca măsură de siguranță, pentru asigurarea administrării rapelului la persoanele cărora li s-a administrat doza 1, reprogramarea, începând cu data de 30 ianuarie, a celor 66.884 persoane sub 65 de ani, pentru administrarea dozei 1, între 30 ianuarie și 11 februarie, pentru data de 16 februarie și ulterior, în ordinea planificării inițiale”, se anunță în comunicatul oficial.

Planul alocărilor de vaccin pentru februarie și martie

Câte doze de vaccin are de primit România, conform anunțului făcut de Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Februarie
  • Pfizer: 750.000 doze;
  • Moderna: 200.000 doze;
  • AstraZeneca: 700.000 doze;
Total: 1.650.000 de doze
Martie
  • Pfizer: 1.000.000 doze;
  • Moderna: 250.000 doze;
  • AstraZeneca: 600.000 doze;
Total: 1.850.000 doze
Pentru lunile februarie și martie ar urma să intre în țară în jur de 3,5 milioane de doze. Aceasta e varianta optimistă. O parte din acest calendar de livrare a fost negociat înainte de declanșarea crizei din Uniunea Europeană. 

Pe de altă parte, conform declarațiilor făcute de președintele executiv al AstraZeneca în ce privește alocările de vaccin în Uniunea Europeană în noile condiții de reducere a acestora, cota României anunțată de Baciu se potrivește cu previziunile făcute de șeful companiei. Alocările de vaccin în UE se fac în raport de populație.

“…în următoarele câteva zile, vom livra cel puțin 3 milioane de doze în Europa imediat, apoi vom avea o altă expediere aproximativ o săptămână mai târziu și apoi a treia în cea de a patra săptămâna din februarie. Și ținta este să livrăm 17 milioane de doze până la sfârșitul lunii februarie. Deci estimez că asta înseamnă aproximativ 3 milioane de doze pentru Germania, probabil 2,5 milioane pentru Italia și ceva de genul 2 milioane pentru Spania. Nu știu exact care este alocarea precisă, dar se bazează pe populația fiecărei țări”, a declarat Pascal Soriot, președintele executiv AstraZeneca.

programare vaccinare
Structura pe categorii de persoane a programărilor pentru vaccinare după prima săptămână de la declanșarea etapei a doua. Aceste cifre nu concordă cu cei vaccinați efectiv. Mai puțin de 50% dintre cei programați au fost persoane cu vârsta peste 65 de ani - Foto: CNCAV

Campania de vaccinare nu va avea efecte vizibile până în vară

La sfârșitul lunii martie, în România, în cea mai optimistă situație, vor fi inoculate puțin peste 4 milioane de doze.

Pentru ca epidemia să dea semne vizibile de încetinire, cel puțin 7 milioane de români trebuie să fi primit cel puțin o doză de vaccin. Asta înseamnă că primele semne de limitare a epidemiei vor apărea după inocularea a cel puțin 10 milioane de doze. Pentru a ajunge la cifra de 7 milioane de oameni imunizați cu cel puțin o doză vor fi folosite mai mult de 7 milioane de doze pentru că o parte dintre persoane, în aceeași perioadă de timp, au primit deja cele două doze de vaccin indicate. Toate cele trei vaccinuri necesită două doze pentru imunizare completă.

Conform acestor date, cea mai optimistă posibilitate de a atinge un nivel de vaccinare care să limiteze răspândirea virusului este sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie. 

Asta în condițiile în care în lunile aprilie și mai problemele de producție se rezolvă, e aprobat și vaccinul de la Johnson & Johnson, unul care necesită o singură doză și e un produs sută la sută european, iar România primește cel puțin 5 milioane de doze de vaccin pentru cele două luni.

Fiind foarte multe condiții de îndeplinit, cu un optimism moderat, se poate spune că primele vești bune vor veni începând cu luna iulie a acestui an. 

De ce trebuie imunizate cu prioritate persoanele peste 65 de ani?

Autoritățile din România au avut o strategie de vaccinare defectuoasă pentru etapa a doua

Din motive insuficient explicate de Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, dar și de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, în loc ca procesul de vaccinare să se concentreze pe imunizarea persoanelor în vârstă, cele mai expuse să dezvolte forme grave de boală și să moară, a fost creată o categorie de “esențiali”, cei mai mulți dintre ei persoane active, birocrați și funcționari la care s-au adăugat tradiționalele “pile” astfel încât, jumătate dintre doze au fost inoculate unor persoane care nu sunt în pericol imediat de a face forme grave de boală.

Astfel, s-a ajuns la situația disperată de a se amâna vaccinarea a peste 100.000 de persoane programate.

Deși, teoretic, încetinirea epidemiei se face prin imunizarea celor care o răspândesc cel mai mult: tinerii, copiii, cei care călătoresc mult, într-o situație de criză de vaccin trebuie să creezi anumite priorități.

- Prima prioritate a fost imunizarea personalului medical, astfel încât sistemul sanitar să continue să funcționeze.
- A doua prioritate este reducerea mortalității provocate de boală și ridicarea poverii de pe secțiile de ATI, deci e nevoie de imunizarea cât mai rapidă a persoanelor în vârstă. 

Orice deviere de la acest obiectiv pune în pericol vieți omenești. Spitalele sunt suprasolicitate și nu numai că bolnavii nu pot primi cele mai bune îngrijiri, dar frecvența accidentelor și a incendiilor este foarte mare, cum s-a văzut și în episoadele tragice de la Piatra Neamț și de la Spitalul Matei Balș din București.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇