România și Germania vor să aprofundeze „dialogul strategic” pe fondul amenințării rusești, iar șefii celor două diplomații vor căuta soluții noi de colaborare la începutul acestei săptămâni.
Amenințările cotidiene ale Rusiei în statele de pe Flancul Estic, dar și în Germania și țările nordice au provocat dezbateri importante pe continent pentru a vedea dacă soluțiile diplomatice sunt suficiente sau dacă nu cumva e deja nevoie de răspunsuri militare. România și Germania stabilesc în continuare graficul ajutorării Ucrainei, dar miniștrii celor două state pot discuta și despre eventuala linie defensivă care trebuie construită în cazul în care războiul s-ar putea extinde, dar și despre instrumentele diplomației și rolul lor într-o lume în care războiul a ajuns în Centrul Europei, după ce a produs efecte destabilizatoare în Europa de Est.
Cancelarul federal Friedrich Merz recunoștea recent în Parlamentul de la Berlin că „rareori în istoria postbelică a țării situația de securitate a fost mai gravă ca în prezent”. În România, după eșecul prezidențialelor din 24 noiembrie 2024, prin intervenția Rusiei, nu există încă răspunsuri de reorganizare a instituțiilor de forță. În Germania sunt atacuri zilnice asupra infrastructurii, drone care survolează nestingherite obiective importante, criminalitate cibernetică, propagandă.
În România, dronele rusești încalcă des frontiera aeriană, la fel și avioanele militare trimise de Moscova să țină sub control Marea Neagră. Dezinformarea e deja folosită ca și cum războiul a venit peste noi, iar propaganda atinge niveluri tot mai mari. Nici România, nici Germania nu folosesc încă termenul de război în adevăratul sens al cuvântului, dar poate miniștrii de Externe vor aborda și acest subiect al cuvintelor care pot schimba percepția.
Dronele rusești care se perindă inclusiv pe deasupra unităților militare din Germania ridică mari semne de întrebare într-o țară în care generațiile de după al Doilea Război Mondial au fost educate în spiritul pacifismului. A fost depășită limita războiului hibrid sau informațional în Germania sau în România, atunci când aeronave rusești fără pilot s-au plimbat deasupra spațiului aerian național? Sau atunci când rușii erau pe cale să-și pună un președinte la Cotroceni?
Nici la București, nici la Berlin nu se răspunde foarte clar acestei întrebări. „Nu suntem în război, dar nu mai suntem nici în pace”, a declarat cancelarul Friedrich Merz la sfârșitul lunii trecute. După ce o dronă rusească s-a plimbat deasupra Românei aproape o oră, Nicușor Dan a spus că următoarea dată când se va mai întâmpla, dronele rusești care intră în spațiul aerian autohton trebuie doborâte: „este o chestiune de a arăta determinare în fața unei potențiale agresiuni, când vorbim de drone. Când vorbim de avioane cu pilot, e mai complicat. Ca instinct, prefer să fiu mai prudent. Nu aș vrea ca prin discuția asta să introducem noțiuni de panică pentru cetățenii din România”.
Șeful statului major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad a vorbit despre „războiul hibrid” și despre acțiunile sub steag fals pe care le desfășoară Rusia, dar nu crede că Moscova va declanșa un atac asupra unui stat NATO, cum e România. Cu multă precauţie, șeful Armatei a folosit sintagma „război cognitiv” pentru ceea ce face Rusia „cu mințile cetățenilor”.
Dincolo de terminologie, România și Germania colaborează tot mai mult în industria de apărare. În iulie, Camera de Comerț Germană a organizat o întâlnire a președintelui Nicușor Dan cu peste 40 de companii germane din domenii strategice interesate să investească în România. Rheinmetall, cel mai mare și mai vechi producător german din domeniul apărării are angajate deja mai multe investiții în România:
(i) o fabrică de pulberi pentru muniție la Victoria, în județul Brașov, care va fi gata peste trei ani și care îi va costa pe nemți 535 de milioane de euro;
(ii) anul trecut Rheinmetall a preluat 72,5% de la întreprinderea Automecanica Mediaş, unde va produce transportoare blindate de luptă pentru infanterie (Lynx). Aproape totul se va produce aici, în ideea unei dependențe reduse de alți furnizori externi;
(iii) apoi, Centrul de excelență Rheinmetall din România va asigura transferul de know-how critic către forța de muncă locală, inclusiv simulatoare de ultimă generație și programe cuprinzătoare pentru experiență practică și expertiză tehnică în operarea, întreținerea și dezvoltarea tehnologiilor avansate de apărare. Acest mare trust militar și-a propus acum să investească mai mult de 1,5 miliarde de euro în fabrici de muniție și în producția de transportoare în România și Bulgaria.
Rheinmetall este prezent în Europa Centrală de 20 de ani, dar și-a accentuat prezența după ce Rusia a invadat Ucraina: în Ungaria are patru facilități de producție, cercetare și dezvoltare, în Polonia cea mai importantă divizie a Rheinmetall e cea de modernizare a tancurilor 2 MBTs, în Cehia sunt trei întreprinderi, iar în Slovacia produce de mai mulți ani componente pentru transportoarele Lynx și continuă să investească.
Germania e importantă pentru România din punct de vedere geostrategic, fiindcă și-a demonstrat susținerea în războiul Ucrainei împotriva Rusiei, iar la exercițiile de apărare a țării în scenariile cele mai grele, Berlinul a trimis cei mai mulți militari. În plus, Germania e cel mai mare investitor în România și principalul partener comercial.
Relațiile bilaterale, chiar dacă nu sunt considerate strategice, sunt foarte bune, iar Bucureștiul are nevoie ca aliații europeni cei mai puternici să-și asume răspunderea inclusiv pentru periferia Estică a continentului. Discuțiile care urmează la nivelul șefilor diplomațiilor română și germană, sunt deci esențiale pentru următorii ani, mai ales în contextul extinderii amenințării ruse.
Autor: Sabina Fati