Președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească, vineri, în Alaska, într-un summit care ar putea schimba cursul războiului din Ucraina – sau să-l blocheze într-un compromis periculos pentru Kiev.
Potrivit unei analize Reuters, summit-ul nu vizează doar o eventuală pace în Ucraina, ci și reconfigurarea securității europene, într-un moment în care sprijinul american pentru Kiev este pus sub semnul întrebării.
- Război și pace în Alaska. Ce urmăresc Trump, Putin și Zelenski
- „Pacea din Alaska”. Ajută sau nu la securitatea Europei?
Un acord cu „schimburi de teritorii”?
Donald Trump a declarat recent că în cadrul negocierilor ar putea apărea „un schimb de teritorii în beneficiul ambelor părți”.
Declarația a provocat neliniște în Ucraina și în capitalele europene, care se tem că Washingtonul ar putea susține un acord ce răsplătește ocuparea ilegală a teritoriului ucrainean de către Rusia.
Fostul diplomat american Daniel Fried a declarat pentru Reuters: „Este o îngrijorare rezonabilă să crezi că Trump va fi manipulat de Putin și va accepta un acord dezastruos în detrimentul Ucrainei”. Tot el a adăugat că „un rezultat mai bun” este posibil „dacă Trump și echipa lui își dau seama că Putin încă încearcă să-i păcălească”.
Printre scenariile luate în calcul se numără stabilirea unei „linii de armistițiu”, care nu ar presupune recunoaștere juridică a teritoriilor ocupate de Rusia, ci doar o delimitare de facto a frontului actual.
Ce ar presupune un acord real de pace
Un acord de pace sustenabil ar trebui să clarifice și alte aspecte critice: garanții de securitate pentru Ucraina, relația sa cu NATO, restricțiile militare cerute de Rusia, dar și soarta sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.
Până în prezent, Trump nu a oferit detalii privind aceste subiecte, însă echipa sa a declarat public că Ucraina nu va putea adera la NATO.
Diplomați citați de Reuters sugerează că Trump ar putea, în schimb, căuta un acord unilateral cu Putin, axat pe afaceri energetice sau pe înțelegeri privind controlul armelor.
Trump însuși a afirmat că ar putea concluziona în Alaska că un acord privind Ucraina nu este, de fapt, realizabil.
Ce se întâmplă dacă Ucraina refuză
Ucraina ar putea respinge orice acord care implică cedarea de teritorii.
Președintele Volodimir Zelenski a spus în repetate rânduri că un astfel de compromis este imposibil fără modificarea Constituției și un referendum național.
Totuși, Trump ar putea încerca să forțeze mâna Kievului, amenințând cu suspendarea ajutorului militar și a partajării informațiilor strategice.
Potrivit unui oficial european citat de Reuters, „pierderea capacităților de informații americane ar fi cel mai greu de compensat. Europa nici nu se apropie de acel nivel de sprijin”.
O variantă de compromis ar putea fi înghețarea actualei linii a frontului, fără recunoaștere juridică a anexărilor - o „partajare instabilă și neoficială a teritoriului”, cu speranța reluării negocierilor într-un viitor incert.
Consecințe politice pentru Trump
Un acord perceput ca fiind favorabil Rusiei ar putea aduce costuri politice semnificative pentru Trump, inclusiv în rândul republicanilor.
„Un astfel de acord l-ar face pe Trump complice la violul Ucrainei de către Putin. Nu cred că vrea să fie perceput așa”, a avertizat fostul ambasador american în Ucraina, John Herbst.
Chiar și în Congresul american au existat voci critice. Deputatul republican Brian Fitzpatrick a declarat săptămâna trecută: „Să-l recompensezi pe Putin ar însemna să transmitem exact mesajul greșit tuturor dictatorilor și celor care aspiră să devină dictatori, în întreaga lume”.
- Gafa care dezvăluie că Putin e jucătorul cheie în povestea lui Trump, cu Zelenski lăsat pe dinafară
- Europenii se tem că vor rămâne o notă de subsol în istorie, în timp ce Putin caută un acord cu Trump
Reacția europenilor: presiune și garanții
Statele membre ale UE au reafirmat că doar Ucraina trebuie să decidă asupra propriului viitor și s-au declarat pregătite să intensifice garanțiile de securitate.
Fosta purtătoare de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a subliniat că Europa trebuie „să se miște mult mai rapid” în privința ajutorului militar și să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina „în septembrie”.
Jana Kobzova, expertă la Consiliul European pentru Relații Externe, a spus că în cazul în care „din Alaska va ieși un acord inacceptabil, capitalele europene vor declanșa o nouă ofensivă diplomatică și de imagine față de Trump”.
Liderii europeni încep să înțeleagă tot mai clar că viitorul securității Ucrainei este inseparabil de cel al Europei și nu-l pot lăsa doar pe Putin să decidă forma și conținutul acelui viitor