Care sunt prioritățile diplomației române într-o lume care se schimbă brusc? Ce poate face Bucureștiul pentru a păstra țara în alianțele actuale? Ce se întâmplă dacă partenerul strategic chiar vrea să ia Groenlanda?
De aproape 20 de ani, România nu prea are păreri în ce privește politica externă, fiindcă mereu le preia pe cele ale Uniunii Europene, o soluție bună, fiindcă singură ar fi greșit de multe ori. Țara se află pe drumul cel bun, însă, nu datorită diplomației sale fără cusur, ci fiindcă la Cotroceni au venit după Ion Iliescu doar președinți pro-occidentali convinși că România trebuie să rămână neclintită pe de partea Vestului, totul fiindcă românii sunt în majoritatea lor atlantiști.
Altminteri politicienii, mai ales cei din PSD, au avut mereu dileme. În ultimul său an de mandat, Marcel Ciolacu, a vorbit de mai multe ori cu dezinvoltură și siguranță despre faptul că dinspre Rusia nu vine nicio amenințare, pe urmă liberalii, sub conducerea general Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, au plătit în noiembrie 2024 o campanie de promovare pe TikTok pentru Călin Georgescu, acuzat între timp de încercare de lovitură de stat cu ajutorul unei puteri străine.
Nici Serviciul Român de Informații și nici Serviciul de Informații Externe nu au prevăzut scenariul rusesc în care la Cotroceni urma să fie instalat Călin Georgescu sau în orice caz niciun oficial român nu a avertizat public despre pericolul pregătit de Moscova pe rețelele sociale și nu numai.
Cartea rusească
Se înțelege că există în majoritatea instituțiilor și la toate nivelurile specialiști care mizează încă pe cartea rusească, dar în zona diplomatică lucrurile nu se văd încă. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a făcut tot ce-a putut pentru a demonstra că România trebuie să rămână bine ancorată în Vest și imediat după arestarea soților Maduro de forțele americane, a declarat că acțiunea SUA „poate opri creșterea flagelului traficului de droguri, poate reda venezuelenilor șansa la un viitor bun în prosperitate dar este și o decizie care ne aduce la masa discuțiilor diplomatice pentru a reafirma și a proteja regulile internaționale”.
Regulile internaționale despre care vorbește ministra de Externe sunt, însă, tot mai disprețuite la Washington, unde Casa Albă amenință tot mai dur că ar putea anexa Groenlanda. Pentru a nu da socoteală la fiecare pas, Statele Unite au anunțat că părăsesc 66 de organizații internaționale, între care Comisia de la Veneția și Tribunalul Internațional de la Haga. SUA, la fel ca Rusia, nu mai respectă actualele reguli internaționale, iar această realitate întoarce pe dos, cel puțin parțial, politica externă autohtonă.
Ce se va întâmpla dacă într-adevăr Washingtonul va încerca să ia Groenlanda? Ce răspuns pregătește Ministerul de Externe în toată această sarabandă? Mai rămân Statele Unite partenerul strategic cel mai important al țării, așa cum rezultă și din Strategia Națională de Apărare a Țării? Abia votată, această Strategie deja nu mai e valabilă.
„Avem absolută nevoie de Groenlanda", declară Donald Trump, referindu-se la insula daneză, parte a NATO, ca la un teritoriu „înconjurat de nave rusești și chinezești". Întoarcerea la Doctrina Monroe, indicată de președintele american înseamnă între altele concentrarea Washingtonului mai cu seamă asupra emisferei vestice, altfel spus asupra Americii Latine dar și vecinătatea arctică a SUA, inclusiv Groenlanda.
Cum vede România această situație? Și mai ales cum se pregătește pentru viitor?
Conflictul dintre Rusia și Ucraina rămâne o problemă a Europei greu de gestionat? Recent în timpul unei întâlniri cu militarii de prim rang de la Moscova, pe peretele din spatele acestora s-a putut vedea o hartă a Ucrainei în care Nikolaev și Odesa, cele două provincii de la Marea Neagră aflate sub control ucrainean, erau colorate ca parte a Rusiei. Moscova nu pare să aibă forța să ajungă până aici, dar dacă Statele Unite nu mai ajută Ucraina, iar Europa trenează ajutorul totul se poate schimba.
Apoi, amenințarea cu luarea Groenlandei poate sugera și că SUA nu mai funcționează ca un membru NATO. Ce va face România în acest caz? Odessa e la mai puțin de 350 de km de Galați. Se poate apăra România singură? Care-i vor fi aliații? Va reveni lumea la formula alianțelor dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial?
Dincolo de discursul comun al UE sau NATO, multe state își pregătesc deja astfel de alianțe, se mută trupe, se refac stocuri de arme, se gândesc noi sfere de influență. Parteneriatele strategice mai funcționează? Le trece cineva în rezervă la Ministerul de Externe? Poate că Rusia e într-adevăr terminată, dar dacă Germania are dreptate și urmează un mare război? Pentru început diplomația e cea care trebuie să lucreze.
Autor: Sabina Fati