Neoficial, politicienii români transmit că șansele pentru Schengen anul acesta sunt îngropate, deși președinția rotativă a UE este asigurată de colegii de familie europeană ai prim-ministrului Marcel Ciolacu. Mai mult, o bifă victorioasă ar ajuta coaliția PSD/PNL mai degrabă anul viitor, înainte de prezidențiale, decât acum, când lumea e îngrijorată mai degrabă de prețuri și criza economică.
E una dintre mizele, spun surse politice, ale recentei apropieri dintre prim-ministrul Marcel Ciolacu și premierul iliberal al Ungariei, Viktor Orban. Ungaria ar trebui să exercite președinția rotativă a UE anul viitor, în pofida unor discuții despre legitimitatea ca poziția să fie ocupată de un stat membru aflat în plină sancțiune pentru încălcările normelor statului de drept. Totuși, nu există mecanism concret care să împiedice un stat membru să-și exercite acest drept și să ne amintim că România avea în fruntea guvernului, când a venit rândul să exercite președinția UE, un prim-ministru plantat de Liviu Dragnea, politicianul care își formase o adevărată camarilă care să destabilizeze justiția și să-l scape de închisoare.
Există însă consens în rândul analiștilor români și străini că Liviu Dragnea avea mai degrabă profil de infractor decât de autocrat, capacitatea lui intelectual-politică menținându-l într-un registru net inferior celui în care se plasează Viktor Orban, cel care și-a însușit termenul lui Fareed Zakaria de iliberal și a reuit să-l impună ideologic.
Așadar, chiar și cu Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă la conducere, România nu punea Uniunii Europene problemele pe care le pune Ungaria lui Viktor Orban.
Cu Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă însă, gata să apară în fotografia prin care Viktor Orban transmite că are aliați în UE, în condițiile în care deciziile se iau cu unanimitate, România ar putea pune mai multe probleme Uniunii Europene. PSD/PNL joacă pentru prezidențiale și legislative și o intrare în Schengen înainte ar putea fi o poveste de succes, lăsând însă expuse alegerile pentru Parlamentul European, unde AUR își va trimite oameni de tipul lui Terheș si Piperea, cel care, zilele trecute, insinua o conspirație ocultă în jurul termometrului care la umbră arată mai puține grade decât la soare.
Or, creșterea numărului de deputați extremiști, populiști, suveraniști reali sau închipuiți din Parlamentul European devine o problemă a Uniunii Europene.
Kelemen Hunor este cel care a confirmat, pentru Euronews, că discuția a privit și aderarea la Schengen în a doua parte a anului viitor
„Perspectivele pentru Schengen (...) Anul viitor, în a doua parte a anului, fiindcă avem un interes comun cu toții să facem în așa fel încât, pe de o parte, Austria, pe de altă parte, Olanda, să renunțe la blocajul intrării României și Bulgariei în Schengen. Ungaria susține aderarea României la Schengen de foarte mult timp”.
Pretenția că apropierea de Viktor Orban este o strategie diplomatică pentru Schengen e însă failibilă. În primăvara anului viitor, alegerile din Olanda vor fi fost deja, banii suplimentari pentru migrație vor fi fost și ei alocați, astfel încât cele două state recalcitrante, Olanda și Austria, nu vor mai pune probleme de veto pentru aderarea României și Bulgariei.
O reușită ar fi aderarea în toamnă, dar politicienii PSD și PNL sunt sceptici, între ușile închise, că asta e o posibilitate reală.
Din fotografia cu Viktor Orban și Marcel Ciolacu are de câștigat doar primul, care pare a juca cartea salvatorului României - Ungaria se va ocupa de punerea aderării la Schengen pe ordinea pe zi - și, în același timp, arată Bruxelles-ului că are aliați în UE.