România e țara în care, atunci când ţi se întâmplă un lucru bun, stai cu inima purice că va fi sabotat, nu cumva să fie mai bun decât o cred politicienii, administratorii și în general cei care pot lua decizii.
Asta se întâmplă acum cu Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, FILTM, care a decupat unele dintre cele mai bune momente culturale ale României, vreme de zece ediții.
La șase dintre ele am participat și am muncit pe brânci, am făcut interviuri ca un privilegiu și am moderat cu emoție și același sentiment că mai-bunul se întâmplă. Aici am făcut primul interviu cu Ludmila Ulițkaia, o scriitoare de ale cărei generozitate și curaj am beneficiat în anii din urmă.
Aici s-a întors Adam Michnik în România, pentru o dezbatere cu Adrian Cioroianu.
Și tot la Festivalul de la Timișoara a povestit Norman Manea despre ce înseamnă să fii acasă în limba română.
Anul acesta, Festivalul Internaţional de Literatură nu a mai primit finanţare din partea Centrului de Proiecte Timişoara (care ține de Primăria Timișoara).
"Cum să-ți imaginezi că tocmai în ajunul anului în care orașul nostru ar trebui să-și contureze și mai pregnant profilul cultural și să pună accent, în primul rând, pe evenimentele deja existente, care s-au dovedit cu impact la public, un festival de talia FILTM va fi ignorat de către instituția din subordinea Primăriei Timișoara, creată ca să se ocupe, între altele, de programul viitorului an?", scrie scriitorul timișorean Robert Șerban.
Nu există un cuvânt mai bun pentru a descrie abandonul culturii decât pierderea cumpenei, a acestui echilibru fragil care lăsa reușita să survină.
Timișoara merită un astfel de festival de literatură, cu oamenii lui de ispravă, cum sunt cei care au moșit și apoi ținut pe umeri FILTM: Oana Boca Stanescu, Raluca Selejan, Oana Maria Doboși, Ioana Gruenwald, Robert Serban.
Mi se pare simptomatic pentru România. Nicio administrație nouă nu schimbă ce nu merge și trebuie reparat, dar orice schimbare administrativă, politică dă peste cap ce e bun și se întâmplă bine.
Poate unora li se va părea că nu cultura are prioritate la finanțare, fără să se gândească şi că de accesul la carte depind în mod organic mai apoi și școala, spitalul, autostrada.
Și tot de îngrijirea culturii depinde calitatea liderilor politici pe care îi avem și care trec de la o generație la alta decalajul istoric al unei țări care, din cauza politicii mici, nu se vede de multe ori la scară mare în istorie, așa cum remarcă profesorul Oliver Jens Schmitt, în interviul acordat Spotmedia.
Iată și explicația oficială a Centrului de Proiecte Timișoara, pe Facebook:
"Evaluarea și selecția a fost făcută de către comisii de selecție formate din evaluatori independenți: o comisie formată din 3 membri la evaluarea inițială și o comisie formată din alți 3 membri la evaluarea contestațiilor. Conform grilelor de evaluare, aplicația depusă de organizatorii Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara a îndeplinit parțial cerințele specificate în regulamentul acestei sesiuni de finanțare. Aplicația nu a prevăzut activități educative care să deschidă evenimentul cultural spre comunitate, spre grupurile vulnerabile, spre cartierele orașului în toată diversitatea lor".
UPDATE În seara zilei de joi, primarul Dominic Fritz a scris pe facebook că Timișoara trebuie să păstreze acest Festival al Literaturii și că va organiza în luna mai o dezbatere amplă.
Câteva dintre interviurile prilejuite de FILTM
