Istoricul Armand Goșu avertizează, într-un interviu pentru SpotMedia, că viitorul securității României depinde în mare măsură de evoluția războiului din Ucraina și de felul în care se repoziționează Statele Unite față de Europa. „Ucraina are în acest moment doi inamici: Rusia și America”, afirmă Goșu, care critică presiunile administrației Donald Trump asupra Kievului și atrage atenția asupra riscurilor pe care le-ar avea pentru România o eventuală pierdere a regiunii Odesa de către Ucraina. Istoricul pune sub semnul întrebării și reacția autorităților române la incidentele cu drone și spune că România are nevoie de o poziție mai fermă.
România, fără o reacție suficient de fermă după incidentele cu drone
Armand Goșu consideră că lipsa unei reacții rapide și clare a autorităților române după incidentele cu drone ridică semne de întrebare. El compară răspunsul de la București cu reacțiile venite din Franța și Republica Moldova și se întreabă de ce alte state au putut comunica public înaintea României.
„Ar trebui o reacție ceva mai fermă din partea României în aceste cazuri”, spune istoricul.
În opinia sa, absența unei comunicări clare afectează imaginea autorităților și pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a înțelege și gestiona evenimente care se petrec în apropierea teritoriului românesc.
„Asta sugerează că România nu-i prezentă acolo. Litoralul românesc, zona economică liberă a României e un fel de sat fără câini, în care se plimbă cine vrea, cum vrea și face ce vrea”, afirmă Goșu.
Inclusiv prin comparație cu reacția altor state, atitudinea autorităților de la București este greu de înțeles: „Au francezii date înaintea noastră despre ce se întâmplă pe teritoriul României? Maia Sandu are date pe ce se întâmplă în apele teritoriale ale României și noi nu avem?”.
„Ucraina are în acest moment doi inamici: Rusia și America”
În ceea ce privește relația dintre Statele Unite și Ucraina, istoricul susține că Kievul nu mai poate conta pe Washington în aceiași termeni ca înainte și avertizează împotriva iluziilor privind revenirea la situația de dinainte.
„Ucraina are în acest moment doi inamici: Rusia și America”, afirmă Goșu.
El consideră că relația dintre Trump și Putin s-a desfășurat în defavoarea Ucrainei. „Raportul între Putin și Trump este: Putin îl folosește pe Trump. N-a fost niciodată invers, în nicio secundă.”
În opinia istoricului, schimbarea de direcție a politicii americane obligă Europa să își reevalueze propriile interese și să își construiască o strategie de securitate mai coerentă.
„Lucrurile se schimbă. Interesele Americii nu mai sunt în Europa. Interesele Europei sunt altele. Dacă reușim să le armonizăm, bine. Dacă nu, o să fim împărțiți în zone de influență între Rusia și America. La cum merg lucrurile în acest moment și incapacitatea europenilor de a sta la masă, de a construi ceva serios, se pare că o să fim împărțiți”, avertizează el.
Goșu, despre Donald Trump: „O degradare a capacităților intelectuale”
Armand Goșu critică și modul în care Donald Trump explică public evoluțiile războiului și responsabilitatea pentru creșterea prețurilor la combustibili. Istoricul susține că președintele american încearcă să își protejeze imaginea în fața propriului electorat și să transfere responsabilitatea pentru efectele economice asupra altor actori.
„Tipul ăsta de politică probează și o degradare a capacităților intelectuale ale lui Trump de a înțelege situația și de a reacționa corespunzător”. În plus, mesajele lui Trump despre Ucraina au și o miză politică internă: „Donald Trump promovează propriul narativ în ideea că păcălește electoratul.”
Istoricul contestă, de asemenea, presiunile pentru organizarea de alegeri în Ucraina în timpul războiului. El consideră că atacurile verbale ale lui Trump pot avea un efect contrar celui urmărit asupra popularității lui Volodimir Zelenski.
„Câteodată ai senzația că îl sună Zelenski și îl roagă pe Trump: «Mă, nu mă mai înjuri puțin, ca să mai cresc în sondaje?»”, spune Goșu.
El subliniază și că rezistența societății ucrainene nu trebuie subestimată: „Ăsta nu e un popor pe care să-l manipulezi atât de ușor.”
De ce este Odesa esențială pentru securitatea României
Pentru România, miza războiului nu se limitează la sprijinul politic acordat Ucrainei. Armand Goșu atrage atenția asupra proximității geografice și asupra consecințelor pe care le-ar avea o schimbare majoră a controlului teritorial în sudul Ucrainei.
„Noi avem cea mai lungă graniță cu Ucraina. Problema noastră de securitate e dramatică. Ucraina să nu cumva să piardă regiunea Odesa”, afirmă istoricul.
Apropierea forțelor ruse de granița României ar schimba radical mediul de securitate al țării. „Dacă Rusia apare aici, lângă România, la granița cu România, nu cred că ne va fi bine”, spune Goșu.
În această logică, sprijinul pentru Ucraina nu este doar o chestiune de solidaritate internațională, ci și una care privește direct interesele de securitate ale României.
„Cel mai important aliat al României, aliatul de care depinde viitorul României, chiar fără să ne dăm seama, e, de fapt, Ucraina. Depindem de Ucraina, viața noastră, felul în care va evolua România și ce se va întâmpla aici cu generația noastră și a copiilor noștri”, afirmă istoricul.
„Lucrurile nu arată deloc bine” în România
Întrebat despre situația internă a României, la mai bine de un an de mandat al președintelui Nicușor Dan, Goșu spune că problemele politice nu au fost rezolvate după criza din 2024 și că lipsa unor explicații clare continuă să afecteze încrederea publică.
„E tristă. E greu de spus ceva bun. Dacă faci un elementar bilanț, după un an și jumătate, lucrurile nu arată deloc bine”, afirmă Goșu.
Multe semne de întrebare planează încă asupra tentativelor unor grupări interne de a obține puterea și despre eventualele legături ale acestora cu actori externi, cu Rusia.
„Problema României e din anul 2024. Ce s-a întâmplat după a reușit doar să adâncească criza politică internă. Încă nu avem explicații clare pentru ce s-a întâmplat atunci. Au fost rușii, n-au fost rușii, au fost ai noștri, n-au fost ai noștri? Mă uitam și pe trimiterea în judecată a finanțatorului lui Georgescu. Unde sunt rușii, mă? Că sunt generali români, deci asistăm, de fapt, la o tentativă a unor grupări din România legate de armată, de servicii, de vechi structuri sau mai noi structuri de a pune mâna pe putere și de aș lua revanșa. Nu-mi dau seama, sunt utilizați de Moscova, de la Moscova, sunt niște terminale ale unor forțe străine ostile României?”.
Europa riscă să fie împărțită în zone de influență
Armand Goșu avertizează că Europa nu ar trebui să presupună că ordinea de securitate de dinaintea războiului poate fi restabilită automat. Dacă statele europene nu reușesc să își armonizeze interesele și să construiască o strategie comună, regiunea ar putea deveni vulnerabilă în fața înțelegerilor dintre marile puteri.
Istoricul evocă riscul unei Europe cu regimuri iliberale și autoritare: „Să ne întoarcem la o situație din asta, la sfârșitul celui de-al II-lea război mondial și rușii să controleze Europa Centrală, diverse grade de gri, în care influențe mai mult sau mai puțin evidente, fără ideologie, uitați de balastul ideologic, business, mult business, deal-uri. Dar, asta înseamnă că această parte a Europei se va duce spre regimuri politice iliberale, non-democratice, diverse grade de autocrații electorale, modelul mare fiind, evident, Putin.”
Urmărește întreg interviul cu istoricul Armand Goșu pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro. Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcast-uri SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
Înalta Curte și-a dat singură dreptate în procesul cu Guvernul pe salariile magistraților. Argumentele instanței supreme și de unde vine miliardul de euro pe care îl vor judecătorii
Pe final de carieră, Sorana Cîrstea și-a adus aminte un moment de la 17 ani: "Părea sfârșitul lumii"
Devine Marea Neagră un lac ruso-turc? Ce face România
Nicușor Dan a discutat cu Mark Rutte despre navele atacate în apropierea României și anunță o reuniune specială a NATO pentru Marea Neagră
