O Europă iliberală, radicală și gata să reducă democrația la electoralism, aflat undeva la jumătatea drumului între autoritarism și democrație, este convenabilă atât noii administrații de la Washington, condusă de trio-ul Trump – Vance – Musk, cât și Moscovei lui Vladimir Putin.
Mizele sunt însă diferite. Dacă Rusia vrea să slăbească unitatea Uniunii Europene și să o polarizeze, ba chiar să o arunce în haos, prin alimentarea extremelor și vicierea spațiului politic moderat, noua politică a Statelor Unite pare a fi aceea a unui export ideologic, de conservatorism de factură dură, laolaltă cu o limitare a participării democratice a societății la momentul electoral.
După vot, așa cum a citat Donald Trump recent din Napoleon, puterea politică se plasează dincolo de bine și de rău și atunci nu se pune problema raportării la lege.
JD Vance și declarația de război ideologic
Aceasta a fost una dintre mizele discursului de la Munchen al vicepreședintelui american JD Vance și de aceea cazul românesc i-a folosit ca pretext.
Ce a transmis oficialul american este o nouă paradigmă de putere, pe care America ar vrea să o exporte și în Europa, un fel de răsturnare a vechii paradigme a democratizării și înaintarea modelului de autocratizare soft, de iliberalism în care cetățenii au corp politic doar în momentul votului, iar regimul de putere se plasează într-un registru deopotrivă escatologic și de afaceri, luând structura și obiectivele unei religii.
Ce a spus JD Vance, folosindu-se de cazul românesc al anulării scrutinului prezidențial, e că democrația pe care el o vrea instalată în Europa este aceea limitată la votul liber exprimat, indiferent de restul procesului electoral – cum a fost influențat și cristalizat votul nu mai contează și nici cum este el apoi tradus în programele politice.
Așa cum spunea Peter Pomerantsev într-unul dintre interviurile pentru spotmedia.ro, modelul lui Viktor Orban e privit cu simpatie la Washington, doar că JD Vance îl duce la un nivel superior, cel ideologic.
Spre deosebire de Donald Trump, a cărui filosofie politică ține de oportunism, JD Vance are convingeri radical conservatoare reale și o ambiție de ideolog asumată. Dincolo de mâna întinsă extremei drepte germane, vicepreședintele american vrea să provoace o schimbare a ideologiei dominante în Europa, care rămâne liberalismul.
Degradarea femeii, ingredient al autoritarismului
Același lucru îl vrea și Moscova, care lucrează de ani buni la degradarea modelului de democrație occidentală, inclusiv în Statele Unite.
În Germania și Austria, de pildă, Rusia a alimentat ambele extreme cu narative concurente, astfel încât să îngusteze cât mai mult spațiul liberalismului și al politicienilor moderați, astfel încât au părut hiperbolizate atât progresismul, cât și contra-reacția radical conservatoare.
În Statele Unite, sunt deja analize despre cum a amplificat Kremlinul polarizarea în jurul Marșului Femeilor din 2017, până în punctul în care narațiunile au pus în circulație misoginismul folosit ca armă principală de dezinformare.
Scriitoarea finlandeză Sofi Oksanen este cea care pune cap la cap analizele despre cum misoginismul este unul dintre ingredientele esențiale ale autoritarismului putinist, în interiorul Rusiei, și o armă de război și propagandă, în Ucraina și lumea occidentală.
Vladimir Putin a fost creat de către tehnologul politic Pavlovski după modelul lui Max Otto von Stierlitz, popular în Rusia, un agent secret rus infiltrat în serviciile de informații externe ale lui Hitler - James Bond-ul rusesc, practic.
Povestea lui Stierlitz a fost diseminată cu ajutorul KGB până în straturile adânci ale Rusiei, printr-un serial. Mai recent, Putin a și apărut într-un documentar în rolul lui Stierlitz, îmbrăcat în uniformă nazistā.
Propaganda rusă a amplificat misoginismul în Occident, feminismul și curentele conexe fiind prezentate ca pericole la adresa identității culturale.
În Rusia, activistele ucrainence care au protestat la Maidan au fost prezentate într-un film, Furiile maidanului, ca fiind ne-femei, prostituate sau bolnave psihic, decăzute din rolul lor socio-cultural și astfel atentând și la rolul social al bărbatului.
Marșul femeilor din 2017 din SUA a fost special targetat de propaganda rusă pentru a compromite solidaritatea - sunt analize făcute pe conținutul împins de Rusia în social media, care prezenta acele femei ca suferind mintal și/sau teroriste.
Portretizarea politicilor de diversitate ca fiind vrăjitoarea responsabilă de toate relele, pe care o fac platformele poltice ultra-conservatoare, e și rezultatul acestor narațiuni care speculează fricile oamenilor și îi fac să se comporte ca și cum trebuie să apare cetatea identitară sub asediu, o strategie utilizată și de echipa lui Donald Trump.
Un semnal de alarmă vine de la Financial Times, care scrie, luni, că Administrația Trump a făcut presiuni asupra autorităților române să ridice restricțiile de călătorie asupra influencerului Andrew Tate, un susținător al președintelui SUA, care se confruntă cu acuzații penale la București - trafic de persoane și abuz sexual. Acesta din urmă este perceput ca intrând sub incidența impunității, în narativul dominant de putere din Rusia.
Capetele de pod de la București
Dacă liderii iliberali și populiști din lume au încercat să profite de victoria lui Donald Trump și să se prezinte ca împuterniciți să impună o nouă ideologie dominantă și la ei acasă, de fapt o paradigmă de putere autocratică soft, la București campania anti-UE a căpătat tonalități tot mai agresive, într-un limbaj care depășește chiar și intensitatea linșajului, de la „marș, mă” în prime-time la liste cu dușmani care trebuie reduși la tăcere după ce un regim iliberal, de democrație compromisă, ar fi instalat la București.
Mesajul central este că Uniunea Europeană este în disoluție, învinsă, incapabilă să ia decizii în lipsa SUA. Au fost scoase de la naftalină și vechile narațiuni anti-vacciniste, anti-ucrainene, care se auto-proclamă suveraniste, fiind de fapt izolaționiste și provocatoare.
Agresivitatea, limbajul tăios, injuriile, amenințările au drept scop infestarea spațiului public, inducerea unei stări de frică în fața unor violențe care par iminente. Fostul candidat la prezidențiale, izolaționistul Călin Georgescu a amenințat de altfel frontal, duminică seară, că-și va chema adepții să protesteze.
Și în campaniile din SUA și din alte statele europene, ținta finală a Kremlinului a fost să mute polarizarea, violența și haosul din online în offline, pe stradă, pentru ca haosul să pară regula.
Nu vin zile ușoare nici la București și autoritățile trebuie să fie vigilente, în condițiile în care avem instituții infestate de oameni cu Moscova în suflet.