Președinția și Guvernul trebuie să convingă reprezentanții americani să se abțină de la intervenții directe în procesul electoral românesc, după modelul testat de Vance în Germania – un mesaj de tip Musk sau JD Vance aplicat în politica românească ar putea deforma semnificativ echilibrul electoral.
Avertismentul vine de la Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Oxford, într-un dialog la cald cu spotmedia.ro.
Cele mai importante declarații:
- JD Vance este unul dintre cei mai vocali susținători ai teoriei conspiraționiste promovate de Donald Trump privind minciuna „fraudării” alegerilor prezidențiale din 2020. JD Vance nu are absolut niciun drept să dea lecții europenilor despre democrație. Este un populist mediocru, dar radical, care a susținut o insurecție împotriva propriului stat.
- Strategia populistă a lui JD Vance se aliniază perfect cu intervențiile repetate ale lui Elon Musk în politica germană și britanică, menite să favorizeze ascensiunea partidelor extremiste. Acesta este firul roșu care leagă toate aceste acțiuni ale actualei administrații americane: orice partid eurosceptic și „suveranist” devine, aproape instantaneu, un beneficiar al sprijinului din partea lui Musk și Vance.
- Propunerea președintei Comisiei Europene de a înființa un CIA european trebuie transpusă în practică cât mai repede, iar unul dintre pilonii săi esențiali ar trebui să fie contracararea activă a acțiunilor hibride îndreptate împotriva statelor membre.
- Discursul vicepreședintelui american va avea implicații politice în România, în special prin consolidarea poziției candidaților pro-ruși.
- Există șanse ca un raport oficial să fie publicat înainte ca CCR să valideze candidații înscriși în cursa prezidențială.
- Președinția și Guvernul să convingă reprezentanții americani să se abțină de la intervenții directe în procesul electoral românesc, după modelul testat de Vance în Germania. Un mesaj de tip Musk sau JD Vance aplicat în politica românească ar putea deforma semnificativ echilibrul electoral.
- Un test crucial va avea loc săptămâna viitoare, odată cu alegerile din Germania.
Vicepreședintele american a criticat anularea alegerilor din România, în contextul în care procesul democratic de la București tocmai încearcă să reintre pe făgaș. Cum citiți aceste declarații? Cui se adresează și care este miza lui Vance, a administrației Trump, de fapt?
Discursul vicepreședintelui american JD Vance era așteptat cu mare interes la Conferința de Securitate de la München, în condițiile în care se spera că acesta va oferi mai multe detalii despre planurile SUA privind negocierile legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Momentul intervenției sale era cu atât mai semnificativ cu cât urma imediat după cel al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care tocmai anunțase măsuri importante și extrem de constructive pentru consolidarea capacității de apărare a statelor europene. Una dintre cele mai notabile propuneri ale acesteia viza excluderea cheltuielilor militare din calculul deficitelor statelor membre ale UE, o mișcare menită să întărească securitatea europeană fără presiuni fiscale suplimentare.
Însă, spre surprinderea multora, JD Vance nu a oferit nicio clarificare asupra negocierilor de pace. În locul unei poziții diplomatice echilibrate, menite să inspire încredere în alianța transatlantică, discursul său s-a transformat într-o tiradă über-ideologică, presărată cu dezinformări grosolane despre Uniunea Europeană.
Mesajul său nu părea adresat aliaților tradiționali ai Americii, ci mai degrabă unui public de dreapta radicală, receptiv la ideologia MAGA.
Apelul său la valori a fost lipsit evident de orice autoritate morală, având în vedere că JD Vance este unul dintre cei mai vocali susținători ai teoriei conspiraționiste promovate de Donald Trump privind minciuna „fraudării” alegerilor prezidențiale din 2020. Acest deficit moral grav a fost amplificat de către administrația Trump chiar din prima zi de învestitură, când cei implicați în atacul brutal asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 au fost amnistiați.
Pe scurt, JD Vance nu are absolut niciun drept să dea lecții europenilor despre democrație. Este un populist mediocru, dar radical, care a susținut o insurecție împotriva propriului stat - ca să nu mai vorbim despre complicitatea sa actuală la demantelarea democrației americane.
Faptul că, imediat după alocuțiune, JD Vance s-a întâlnit cu lidera partidului german de extremă dreapta AfD și a evitat deliberat orice contact cu cancelarul Olaf Scholz a întărit percepția că scopul discursului său era unul politic-ideologic - mai precis, folosirea prezenței sale la München pentru a crea un culoar cat mai favorabil partidului extremist german în perspectiva alegerilor care vor avea loc la sfârșitul săptămânii viitoare.
Strategia populistă a lui JD Vance se aliniază perfect cu intervențiile repetate ale lui Elon Musk în politica germană și britanică, menite să favorizeze ascensiunea partidelor extremiste. Acesta este firul roșu care leagă toate aceste acțiuni ale actualei administrații americane: orice partid eurosceptic și „suveranist” devine, aproape instantaneu, un beneficiar al sprijinului din partea lui Musk și Vance.
O Europă divizată nu poate constitui un competitor economic sau tehnologic serios pentru SUA, iar acesta pare să fie punctul de convergență al tuturor acțiunilor recente din acest spectru politic.
Joi, un oficial NATO a avut un mesaj cu totul diferit, în care imixtiunea Rusiei în alegerile de la București era condamnată. Este semnul unor contradicții care va marca Alianța?
Într-adevăr, James Appathurai, diplomat canadian și asistentul secretarului general al NATO pentru război hibrid și cibernetic, a subliniat săptămâna aceasta acest aspect esențial: Rusia a intervenit activ în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România.
Într-o declarație fermă, Appathurai a descris operațiunea rusă drept o „înșelăciune”, o campanie amplă, menită să afecteze „în secret scrutinul”.
Potrivit acestuia, ingerința Moscovei nu a fost un act izolat sau spontan, ci rezultatul unei strategii îndelung pregătite, concepute pentru a manipula rezultatele electorale prin tactici greu de detectat. Aceste concluzii sunt susținute și de un raport recent al Președinției franceze, care a identificat un tipar clar al amestecului rusesc în procesele democratice europene, inclusiv în România.
Am semnalat si eu același lucru în articolul meu pentru NATO Review, publicat recent. La acestea se adaugă multiple avertismente lansate de foști oficiali americani, care au evidențiat o strategie sistematică a Kremlinului de a submina procesul electoral din România prin război informațional.
Spre deosebire de un populist mediocru ca JD Vance, un lider american responsabil ar fi luat în serios aceste constatări, încercând să înțeleagă mai bine ce se întâmplă și să sprijine eforturile aliaților săi de a se apăra împotriva unei Rusii agresive, care și-a demonstrat în repetate rânduri intenția de a destabiliza și submina democrațiile europene.
Așa a procedat SUA în timpul Războiului Rece, sprijinindu-și activ aliații europeni în lupta împotriva măsurilor subversive ale Uniunii Sovietice. Diferența fundamentală acum este că Washingtonul nu mai pare dispus să joace acest rol.
În acest context, merită amintita desființarea Global Engagement Center (GEC), entitatea din cadrul Departamentului de Stat al SUA responsabilă de combaterea dezinformării și a campaniilor de destabilizare a statelor democratice. Această decizie, luată în decembrie 2024 prin blocarea finanțării de către Congresul republican, marchează un punct de cotitură în politica americană față de securitatea informațională globală.
Având în vedere mesajul lamentabil transmis de JD Vance vineri, mă aștept ca această politică să se extindă și în NATO, ceea ce va duce inevitabil la o slăbire a capacității Alianței de a-și proteja membrii împotriva atacurilor hibride orchestrate de Rusia.
De fapt, acesta este și mesajul pe care Pete Hegseth, Secretarul Apărării SUA l-a transmis prin discursul lui Bruxelles de acum câteva zile - un semnal pe care Europa trebuie să-l interpreteze serios.
Parafrazându-l, Hegseth sugera că SUA nu mai dorește să se implice prea mult în securitatea europeană. De aici încolo, voi europenii trebui să vă ocupați singuri de ea. Cum veți reuși, nu e treaba noastră, ci a voastră.
Această schimbare de paradigmă obligă Europa să își regândească urgent strategiile de securitate și apărare, în special în domeniul combaterii războiului hibrid și al dezinformării.
În acest context, Uniunea Europeană trebuie să acționeze rapid pentru a prelua inițiativa. Deși există o infrastructură minimă pentru a răspunde acestor provocări în domeniul informațional, aceasta trebuie extinsă și consolidată urgent.
Propunerea președintei Comisiei Europene de a înființa un CIA european trebuie transpusă în practică cât mai repede, iar unul dintre pilonii săi esențiali ar trebui să fie contracararea activă a acțiunilor hibride îndreptate împotriva statelor membre. Nu este suficient să existe doar declarații politice; este nevoie de măsuri concrete și eficiente pentru a proteja democrațiile europene de atacurile externe care vizează subminarea stabilității lor.
Considerați cā România ar trebui să răspundă? Nu frontal, poate, ci livrând o analiză mai complexă privind anularea alegerilor?
Președintele interimar Bolojan a transmis un mesaj moderat, dar lipsit de substanță, pe X, după intervenția patetică a lui JD Vance.
Deși nu mă aștept la o reacție radicală din partea autorităților române, este clar că discursul vicepreședintelui american va avea implicații politice în România, în special prin consolidarea poziției candidaților pro-ruși.
Este posibil ca Bolojan să încerce să accelereze anchetele în curs privind finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu, în paralel cu pregătirea unui document mai detaliat despre implicarea Rusiei în alegerile din decembrie. Există șanse ca un raport oficial să fie publicat înainte ca CCR să valideze candidații înscriși în cursa prezidențială.
Totuși, un astfel de raport ar putea influența doar marginal competiția electorală. Cei care cer publicarea sa acum nu sunt neapărat interesați de conținutul real al documentului, ci mai degrabă de utilizarea acestuia ca instrument de presiune electorală.
Pentru aceștia, nici măcar o declarație live pe TikTok a lui Putin despre implicarea directă a Kremlinului în alegeri sau imagini cu Georgescu în uniformă de general KGB/FSB, mergând de mână la piață alături de Putin, nu ar fi suficiente pentru a le schimba poziția. Pe scurt, publicarea raportului ar putea dilua impactul electoral al subiectului, dar nu l-ar neutraliza complet.
Mai important este ca Președinția și Guvernul să convingă reprezentanții americani să se abțină de la intervenții directe în procesul electoral românesc, după modelul testat de Vance în Germania. Un mesaj de tip Musk sau JD Vance aplicat în politica românească ar putea deforma semnificativ echilibrul electoral.
De asemenea, este de reținut că Comisia Europeană a promis că va publica, până în aprilie, un raport privind implicarea rețelei TikTok în alegerile prezidențiale de anul trecut. Rezultatele acestui raport ar putea fi deosebit de interesante, deoarece, dacă se confirmă implicarea activă a platformei în manipularea electorală în favoarea unui stat ostil, acest fapt ar putea conduce la măsuri mult mai radicale împotriva TikTok în Europa.
Nu în ultimul rând, un test crucial va avea loc săptămâna viitoare, odată cu alegerile din Germania. Un eșec al forțelor extremiste ar reprezenta un vot de blam pentru Vance și Musk, ar impulsiona eforturile europene de regândire a strategiei de securitate, și, nu în ultimul rând, ar oferi o platformă de încredere pentru forțele pro-europene din România.