Rusia niciodată nu termină nimic, Rusia se adaptează. Dacă ar fi un obiectiv în momentul de față pentru Rusia, ar fi să să blocheze, să paralizeze formarea acestei coaliții pro-europene, să întârzie, să creeze instabilitatea.
Putem vorbi de interferență rusă și sunt convins de acest lucru, spune profesorul Corneliu Bjola (diplomație digitală/Oxford), în podcastul Punctul pe știri (Rock Fm).
Ce înseamnă să ai interferență rusă?
"Înseamnă că se folosesc anumite instrumente și mesaje care să amplifice o anumită vulnerabilitate, o anumită nemulțumire. Dacă această nemulțumire are o intensitate scăzută, genul acela de mesaje s-ar putea să nu prindă.
Aici mă gândesc că cele două elemente se leagă, interferența rusă și această stare de nemulțumire socială, pe care aș înclina să o văd ca o decădere a instituțiilor politice, a sistemului politic românesc, a acestui sistem extractiv, să spunem, la nivel economic și politic, controlat de elitele politice, de aici mesajul antisistem care a prins foarte bine. Și aici trebuie pus punctul pe i și găsită o soluție care să îndrepte acest lucru pe termen mediu și pe termen lung.
Cât privește problema de orizont imediat, ce s-a întâmplat, aici cred că trebuie să înțelegem și o anumită indiferență a statului față de posibilitatea care mi se părea destul de ridicată, mai ales după războiul din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ca Rusia să se amestece peste tot în Europa.
Deci nu înțeleg de ce autoritățile române să fi crezut că România ar fi menajată în vreun fel. Războiul hibrid a fost tratat cu neglijență din punctul de vedere al autorităților române", a argumentat Corneliu Bjola.
Alți Georgescu vor fi prezenți aici
Undeva pe acest fond de nemulțumire a apărut această persoană. Au mai fost câțiva care au încercat probabil să capitalizeze, dar evident că Georgescu a făcut-o mult mai bine, pentru că vorbeam despre această închidere a sistemului politic cu elite mediocre.
Și atunci el a creat această impresie că este diferit, din afara sistemului, când, de fapt, era foarte inclus în sistem, spune profesorul Bjola:
"Dar ar fi o greșeală să-l vedem pe Georgescu numai ca o persoană care a venit la momentul potrivit, la timpul potrivit și a reușit cu această tehnologie TikTok să creeze un val de de simpatie - sunt mai mulți Georgescu răspândiți la nivel de instituții, care gândesc ca Georgescu, care văd legătura cu Uniunea Europeană în culori negre, sunt mulți care vin din zona aceasta naționalistă, legată de serviciile de informații, serviciile de forță.
Vorbeam de acest curent naționalist-extremist, refuz să-l mai etichetez drept suveranist. Ei nu mai au niciun fel de drept să se declare suveraniști în acest moment, pentru că pentru două săptămâni, când suveranitatea țării a fost asediată și atacată, așa-zișii suveraniști au stat pe margine sau chiar au aplaudat și au susținut acest atac.
Deci în momentul acesta nu mai putem vorbi de curentul suveranist, vorbim de un curent naționalist-extremist. Suveraniști în acest moment au fost cei care au apărat suveranitatea României, mă refer la acele curente și partide pro-europene, care au înțeles foarte bine cu ce avem de-a face.
Vorbim de aceste grupuri de rezerviști care, culmea, li s-au mărit salariile, dar totuși au votat cu Georgescu. Deci cred că vorbim de un curent mai larg, care se orientează vădit și fățiș împotriva integrării României în Europa.
Chiar dacă Georgescu în momentul de față, deci ca amenințare imediată, a dispărut, el nu cred că are nicio șansă să candideze pe viitor, probabil că locul lui va fi undeva în cartierul trădătorilor din Moscova, alături de Ianukovici și Bashar al-Assad, dar alți Georgescu vor fi prezenți aici. Trebuie să înțelegem cum trebuie să reacționăm la această reînnoire a clasei politice, trebuie un reset la instituțiile acestea care au tendința de a deveni din ce în ce mai închise și mai extractive".
Potra recruta oamenii care să meargă în Congo din instituțiile statului. Sunt oameni pe care el i-a recrutat să meargă, după care aceștia s-au întors în instituțiile statului, spune Corneliu Bjola:
"Deci dacă ar fi un fir care ar trebui urmărit în momentul de față, pe unde se scurge influența lui Potra și a acestor neolegionari în instituțiile statului, acesta este primul grup de la care m-aș uita.
Sunt oameni care au lucrat cu el, oameni care nu se duc acolo numai să lupte, am văzut acele tabere pe care Sechila le organiza ca un fel de altar cu tot felul de lideri legionari. Deci asta este radicalizare politică în cea mai agresivă formă. Deci ori o tratezi cu toată forța statului, pentru că dacă nu o tratezi vor simți acea impunitate, ori va crește și mai mult aderența pentru ea.
Vedem în Parlamentul României oameni care susțin pe față și apără ideologia neolegionară. Acești criminali legionari și inclusiv liderii lor au fost definiți ca martiri, exact limbajul pe care îl folosesc radicalii islamiști".
Unde suntem și ce mai poate face Rusia
Pe de o parte, autoritățile au reacționat foarte prompt înainte de al doilea tur. Probabil au înțeles că situația este foarte gravă și semnalele trimise de CSAT și de Curtea Constituțională au fost destul de clare. Dar iarăși la o săptămână vedem o anumită încetinire, remarcă Bjola:
"Mercenarul Potra în momentul de față este eliberat, sub control judiciar. L-am urmărit când a fost arestat și nu părea îngrijorat deloc. Știm că dânsul a mai fost acuzat în trecut și de fiecare dată cineva din sistem l-a făcut scăpat, l-a protejat. Bineînțeles, cu scuzele de rigoare, că nu există articolul X că alineatul doi nu se aplică, că alineatul 5 mai trebuie gândit și asta se înscrie în această logică pe care am văzut-o de mai mult timp, în care justiția, pe toate dosarele semnificative, în care avem oameni implicați în tot felul de crime economice sau de genul acesta de acțiuni, la un moment dat scapă basma curată.
Cred că, din acest punct de vedere, ca prioritate pentru Guvern, ar trebui înțeles foarte bine că această situație nu mai poate continua. S-a jucat cu focul. Până de curând, am văzut ce înseamnă focul. Focul s-a extins rapid într-o săptămână și putea să fie chiar mai rău, situația va deveni la un moment dat mult mai critică decât în momentul de față. Deci aici trebuie intrat foarte clar cu buldozerul".
"Pe de o parte, șocul care a fost creat de ceea s-a întâmplat în turul întâi al prezidențialelor a aruncat oarecum instituțiile statului într-o stare de dezordine, de haos, ca niște bile de biliard care se ciocnesc una în alta. Deci asta ar fi o perspectivă. Fiecare încearcă să înțeleagă și să rezolve această situație.
O altă variantă ar fi că, de fapt, situația este mai nuanțată. O parte din instituții, într-adevăr, sunt în stare de șoc pentru că nu s-au așteptat; o parte e posibil, pe aceste filiere, să își dea seama că ceea ce au încercat să susțină nu a reușit și încearcă în momentul de față să găsească metode de a se menține pe anumite poziții.
Nu avem foarte multe date. Impresia pe care o vedem de afară este că prima variantă e validă, cea de șoc, de instituții care sunt haotice și la un moment dat ele trebuie să revină, pentru că e foarte important ca cetățenii să aibă încredere în instituțiile de stat.
Cred că trebuie să înțelegem foarte bine că pericolul de radicalizare politică este cu noi. Ne-am obișnuit să gândim radicalizarea politică în termeni de ce vedem în alte state sau în Orientul Mijlociu, acest terorism islamist, să zicem. Vorbim de radicalizare care înseamnă nu numai troli pe Internet care încearcă să te intimideze, să te agreseze verbal".
Rusia niciodată nu termină nimic. Rusia se adaptează, atrage atenția Corneliu Bjola:
"Dacă ar fi un obiectiv în momentul de față pentru Rusia, ar fi să să blocheze, să paralizeze formarea acestei coaliții pro-europene, să întârzie , să creeze instabilitatea.
Să ai o țară, un aliat care s-a dovedit stabil, care a ajutat foarte mult în construcția NATO să înfrunte agresiunea rusă și peste noapte să fie așa de ușor îngenunchiat și chiar scos din joc este o problemă, ridică o problemă clară. S-ar putea ca Deveselu să fi fost cea mai bună apărare pe care am avut-o noi, nu împotriva unor rachete, dar împotriva unui atac hibrid.
Trebuie să învățăm să monitorizăm mai bine toate aceste canale, să fim mult mai atenți la ceea ce se întâmplă în instituții, la cei care închid ochii sau sunt complici cu anumite acțiuni. Un alt element important este să investești solid în securitatea ta, nu numai cu Deveselu, dar și cu aliații europeni. Genul acesta de investiții ne leagă foarte bine de aliați și aliații, când se întâmplă ceva, au o miză mult mai ridicată în a veni și a sprijini România împotriva agresiunii hibride.
/.../
De ce important să aflăm din documente mai mult, de ce important să înțelegem? Pentru că astfel situația nu mai trebuie să repete niciodată.
Deci tu ai fost sub atac două săptămâni și te faci că problema n-a existat, că ai uitat de ea. Dacă acționezi în acest mod, evident că la un moment dat problema se va repeta, că oamenii care au fost responsabili pentru acest eșec vor încerca să găsească metode să se deroge responsabilitate.
Cred că o primă acțiune pe care vor încerca să facă este să decredibilizeze pe oricine va face din parte din noul guvern. Și aici trebuie să se anticipeze acest lucru și să vii cu oameni care sunt cât mai credibili, cât mai autentici, ca să facă acest efort al Rusiei cât mai greu de realizat. Este important pentru Rusia să facă acest lucru, să continue această narațiune antisistem, că nimic nu s-a schimbat, că totul e la fel, că sistemul se apără și nu face nimic. Ei vor încerca fără îndoială să împroaște tot felul de narative, dar nu trebuie să-i ajuți cu persoanele care deja sunt compromise", a conchis profesorul Corneliu Bjola.
***Transcriere realizată cu aplicația VatisTech