Furtul tezaurului dacic (de origine scitică) din Olanda ridică întrebări nu doar în legătură cu posibilele motivații legate de crima organizată, ci și cu privire la implicațiile geopolitice și intervențiile hibride ale Rusiei. Deși există posibilitatea ca furtul să fi fost realizat de hoți de artă motivați de câștiguri financiare, raportul preliminar al poliției olandeze sugerează un nivel ridicat de organizare. Făptașii știau exact ce să ia, s-au retras rapid și au acționat cu o profesionalism remarcabil. În timp ce investigația poliției olandeze urmează să clarifice aceste aspecte, există însă elemente care sugerează o posibilă implicare cu substrat geopolitic, spune Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Oxford, într-o analiză pentru spotmedia.ro.
- Cele mai importante piese din Tezaurul Dacic au fost furate dintr-un muzeu din Olanda
- Furt din Tezaurul Dacic: Poliția a dat publicității înregistrările video cu hoții (Video)
- Un jaf exploziv pentru România. Cea mai importantă piesă a Tezaurului Dacic, furată dintr-un muzeu olandez. Reconstituirea atacului (Hartă)
Un prim element relevant este faptul că cel mai recent și masiv furt de aur scitic nu a fost opera crimei organizate, ci a fost realizat de Rusia.
În aprilie 2022, forțele ruse au confiscat o colecție masiva de aur scitic dintr-un muzeu din Melitopol. Printre artefactele furate s-au numărat cel puțin 198 de obiecte, inclusiv ornamente florale și plăci decorative din aur (toate datând cam din aceeași perioadă ca și tezaurul dacic, de acum aproximativ 2300 - 2400 de ani).
Acest furt făcea parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a confisca mii de artefacte culturale și istorice din teritoriile ocupate, precum cele peste 2.000 de exponate furate din muzeele din Mariupol sau cele aproximativ 10.000 din Kherson.
Artefactele create de civilizația scitică sunt printre cele mai cunoscute elemente ale patrimoniului istoric ucrainean. Unele dintre aceste obiecte au apărut ulterior pe piețele europene. De exemplu, în octombrie 2023, autoritățile spaniole au recuperat 11 bijuterii scitice evaluate la 60 de milioane de euro.
Un alt element relevant este evenimentul din noiembrie 2023, când 556 de artefacte din colecția de aur scitic „Crimeea: Aurul și Secretele Mării Negre” au fost returnate Ucrainei de către Olanda.
Această colecție, împrumutată înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, a devenit subiectul unei dispute juridice. În iunie 2023, după aproape un deceniu de procese, Curtea Supremă a Olandei a decis în favoarea guvernului ucrainean. Decizia a reprezentat o victorie simbolică importantă pentru Ucraina, dar ar putea fi percepută ca o provocare de către Rusia.
Dacă Rusia este implicată în furtul recent al tezaurului dacic, această acțiune poate fi interpretată în două moduri:
- Represalii împotriva Olandei: Decizia Olandei de a returna aurul scitic Ucrainei ar putea reprezenta un motiv pentru o astfel de operațiune, văzută ca un act de răzbunare sau de intimidare a altor state care intenționează să sprijine Ucraina.
- Crearea unui punct de tensiune între România și Vest: Incidentul ar putea fi folosit pentru a alimenta tensiunile între România și aliații săi europeni. Acest context ar putea favoriza in mod clar candidatul extremist pro-rus Georgescu, mai ales pe fondul actualei crizei politice în creștere. Tezaurul este folosit, astfel, ca un instrument hibrid de mobilizare a sentimentelor naționaliste. Aceste sentimente pot fi manipulate pentru a sprijini candidatul rusofil și susținătorii săi, având în vedere că mulți dintre aceștia sunt obsedați de mituri istorice dacice.
Să nu uităm că Rusia a intensificat considerabil operațiunile sale hibride în Europa în ultimii ani.
Un raport recent indică faptul că cel puțin 150 de astfel de operațiuni de manipulare au fost lansate din 2022, deși multe rămân necunoscute publicului. Dacă implicarea rusă în acest furt se confirmă, ar reprezenta o dovadă suplimentară că România se află în plin război hibrid și că Kremlinul este implicat activ și masiv în schimbarea cursului politic al României.
Această strategie este aliniată cu obiectivele exprimate de Kremlin, inclusiv de către Nikolai Patrușev, de a atrage România în sfera sa de influență.
Pe scurt, deși există posibilitatea ca acest caz să fie legat de crima organizată, contextul evenimentelor recente sugerează că acest incident ar putea avea implicații mai profunde, având ca obiectiv forțarea României să cedeze fără luptă în fața Rusiei, prin intensificarea campaniei naționaliste și promovarea implicită a lui Georgescu în funcția de președinte.
Rămâne de văzut dacă anchetele vor confirma aceste suspiciuni, dar este clar că protecția patrimoniului cultural devine o parte esențială a luptei împotriva acțiunilor hibride externe.
Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Oxford