Scrutinul din Statele Unite ar putea decide și soarta Ucrainei. Kamala Harris militează pentru a păstra ajutorul oferit Kievului, Donald Trump propune un compromis cu Moscova. Consecințele ar fi de amploare.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii nu va stabili doar cursul pentru viitorul Statelor Unite. Există motive serioase ca lumea să le considere cu impact existențial asupra Ucrainei.
SUA sunt cel mai mare susținător al Kievului, după invazia soldaților ruși în Ucraina, din 2022. Sub președinția lui Joe Biden, Washingtonul a oferit până acum Ucrainei informații militare, finanțare și arme moderne, în valoare de aproape 175 de miliarde de dolari.
Oricine este ales președinte pe 5 noiembrie va ține în mâinile sale soarta Ucrainei. Când următorul șef al statului va prelua mandatul de la Casa Albă, pe 20 ianuarie 2025, războiul din Ucraina va fi durat deja aproape trei ani.
Viitorul președinte al SUA are trei opțiuni: să reducă ajutorul acordat Ucrainei, să mențină status quo-ul sau să adopte o abordare mai dură, spune Michaela Mattes, profesoară de științe politice, specializată în conflicte internaționale și cooperare, la Universitatea California din Berkeley.
Kamala Harris și războiul din Ucraina
Actualul vicepreședinte Kamala Harris și-a exprimat clar sprijinul pentru Kiev. ”Harris a promis că va rămâne de partea Ucrainei atâta timp cât va fi necesar”, punctează Shawn Donahue, profesor asistent de științe politice la Universitatea statului New York din Buffalo.
În plus, completează Donahue, într-o discuție cu DW, Harris ar fi „mai probabil dispusă să permită ca armele americane cu rază lungă să fie folosite împotriva țintelor din Rusia”.
Michaela Mattes presupune că Harris ar menține cel puțin status quo-ul, va sprijini Ucraina și va merge mai departe cu sancțiuni împotriva Rusiei. Pentru a-și construi o reputație de lider puternic, nu ar fi exclus chiar să adopte o poziție mai dură față de Moscova.
Pentru vicepreședinte, securitatea europeană și stabilitatea globală sunt în joc. ”Harris vede Rusia ca pe o țară periculoasă care a încălcat dreptul internațional și, de asemenea, a făcut ceva imoral, astfel încât în Rusia nu se poate avea încredere”, analizează Mattes.
Relația lui Donald Trump cu Rusia și Ucraina
Candidatul republican la președinție, Donald Trump, urmează o politică diferită în privința Ucrainei și s-a înconjurat de consilieri care gândesc la fel.
Relația lui Trump cu Ucraina este complicată, inclusiv din cauza încercării sale de a-l presa pe președintele Volodimir Zelenski să deschidă o anchetă asupra lui Joe Biden, pentru a obține demiterea lui. Trump subliniază relația sa specială cu liderul rus Vladimir Putin și susține că nu ar fi izbucnit niciun război în 2022, dacă ar fi fost președinte atunci.
Acum, fostul șef al Casei Albe promite că va pune capăt războiului ”în 24 de ore”, dacă va fi ales pe 5 noiembrie.
Deoarece nu există detalii despre cum se va întâmpla acest lucru, mulți observatori presupun că Trump va face presiuni asupra Ucrainei pentru un acord de pace cu Rusia. Trump ar putea forța Kievul să accepte un fel de conflict înghețat, care ar urma în general liniile frontului actual, în detrimentul teritoriului ucrainean, estimează politologul Donahue.
Nu este clar dacă Putin va accepta așa ceva pe termen lung, dar o încetare a ostilităților i-ar da timp să își repoziționeze dispozitivele militare.
Candidatul republican ”s-ar aștepta, de asemenea, ca europenii să-și extindă în continuare propriul angajament față de Ucraina și NATO”, susține Dominik Tolksdorf, membru asociat la Consiliul German pentru Relații Externe și senior nerezident la Institutul de Guvernare Globală.
O reducere a ajutorului vital pentru Ucraina este probabil să agraveze situația Kievului. Dacă ajutorul SUA s-ar opri complet, guvernele europene ar avea dificultăți în a sprijini Ucraina pe cont propriu. Asta ar oferi Kremlinului mai multă libertate de a-și impune voința asupra Ucrainei, spune Tolksdorf, specializat în politică americană și în relațiile transatlantice.
Aderarea Ucrainei la NATO
O altă problemă sensibilă este dorința Ucrainei de a adera la NATO. La un moment dat, Harris va sprijini probabil un astfel de pas, crede Donahue, care a vizitat Ucraina de două ori de la începutul războiului.
O propunere aflată în discuție presupune că Ucraina nu își va recâștiga granițele stabilite în 1991. În acest caz, NATO ar fi obligată să apere doar zona controlată în prezent de Ucraina. Această ipoteză este comparabilă cu situația în care s-a aflat Republica Federală Germania în timpul Războiului Rece, înainte de reunificarea Germaniei.
Trump, pe de altă parte, este un critic dur al NATO și chiar a sugerat că alianța militară nu ar trebui să protejeze membrii care nu contribuie îndeajuns la apărarea comună.
Totuși, Trump ar putea aduce Kievul mai aproape de alianță, ca parte a unui acord de încheiere a războiului, presupune Kurt Volker, fost, din 2017 până în 2019, reprezentant special pentru Ucraina al administrației conduse de fostul președinte republican. Accederea Ucrainei în NATO ar apropia ”pacea și descurajarea durabilă”, a spus Volker pentru Deutsche Welle, la începutul lunii octombrie.
Rolul Congresului
La fel de important ca alegerea noului președinte al SUA va fi și votul pentru majoritatea din Congres, unde se decid cheltuielile guvernamentale.
Din cele 100 de mandate din Senat, 34 sunt scoase la concurs în alegerile de marți, 5 noiembrie, la fel ca toate cele 435 de fotolii din Camera Reprezentanților.
Controlul democrat al Camerei Reprezentanților este esențial pentru Harris pentru a obține sprijin în vederea transporturilor de arme și a altor forme de ajutor către Ucraina.
Americanii, sceptici cu privire la Rusia
Publicul american devine din ce în ce mai obosit de război. Proporția americanilor care spun că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o amenințare la adresa intereselor SUA a scăzut semnificativ, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center la începutul lunii iulie.
Conform studiului, 69% dintre americani sunt de acord cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, iar 54% doresc din partea administrației SUA să continue să trimită echipamente militare în Ucraina.
Rusia așteaptă, fără îndoială, o victorie a lui Trump.
Nu numai pentru că l-ar putea ajuta pe Putin să câștige teren în Ucraina, ci și pentru că, în calitate de președinte, republicanul ar putea diviza și mai mult SUA și destabiliza democrația americană, analizează Tolksdorf.
”Speranța, la Kremlin, este că SUA sub Trump ar fi în primul rând preocupate de propriile probleme și, atunci, în mare măsură incapabile să acționeze ca un jucător activ în politica internațională”.
Timothy Rooks