În contextul evoluțiilor geopolitice din ultimii patru ani, susținerea lui Donald Trump în România a înregistrat o scădere semnificativă, reflectând o schimbare profundă în percepția românilor față de liderul republican.
Conform unui sondaj recent, publicat de INSCOP, românii par să se orienteze mai degrabă spre Kamala Harris, considerând că aceasta ar putea întări parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite.
Această tendință este influențată, în mare parte, de conflictul din Ucraina, unde pozițiile lui Trump sunt percepute cu un anumit scepticism, în contrast cu o viziune mai previzibilă și stabilă pe care o aduce candidatul democrat.
Comparativ cu acum patru ani, susținerea lui Donald Trump în România a scăzut. Nu mai e considerat un lider american care va dezvolta parteneriatul strategic dintre cele două țări.
Într-un sondaj publicat de INSCOP, în data de 24 octombrie, 43,4% dintre cetățenii români spun că vicepreședintele Kamala Harris, în cazul în care va câștiga alegerile, va fi mai apropiată de țara noastră decât Donald Trump.
Pe de altă parte, 38,4% dintre români susțin în continuare că liderul republican va avea o relație mai bună cu țara noastră.
Principalul motiv al acestei schimbări are legătură cu războiul din Ucraina.
„Cred că democrata Kamala Harris ar fi un prieten mai bun al României în special: votanții votanții PNL, ai PSD și ai USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Sunt de părere că Donald Trump ar fi un prieten mai bun al României în special: votanții lui George Simion și ai AUR, cei cu vârsta sub 30 de ani, angajații la privat, utilizatorii TikTok și Instagram”, a spus Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
Poziția lui Trump, care face presiuni pentru încheierea rapidă a conflictului, este văzută ca fiind în detrimentul Ucrainei și poate fi percepută ca o amenințare la adresa stabilității în Europa de Est.
Trump îi oferă lui Putin victoria
Alegerile din SUA sunt atent urmărite și în România de către un public larg. Mulți oameni înțeleg că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar avea un impact asupra Ucrainei, iar prietenia fostului președinte cu Vladimir Putin va atârna greu în balanță.
„Am văzut declarațiile. Trump a spus că va rezolva conflictul în 24 de ore”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia, „apoi, noul candidat la postul de vicepreședinte desemnat de Trump, JD Vance, a spus că o problemă mai mare pentru SUA este China, mai mare decât conflictul Rusia-Ucraina. Este necesar să separăm retorica preelectorală de declarațiile oficialilor guvernamentali investiți cu competențele corespunzătoare. Dacă vorbim despre posibilitatea de a rezolva conflictul, să fim realiști”, a mai adăugat oficialul rus.
Însă pentru mulți experți în politică internațională e clar că o încheiere rapidă a războiului din Ucraina nu se poate face fără exercitarea unei presiuni asupra lui Volodimir Zelenski de către Donald Trump, în situația în care se reîntoarce la Casa Albă, obligându-l pe liderul ucrainean să cedeze teritorii.
O astfel de situație îi oferă lui Putin oportunitatea de a anunța câștigarea războiului.
Europa nu crede în soluția de pace a lui Trump
Strategia lui Trump arată a fi una simplă, directă și rapidă, dar în realitate, o astfel de mișcare e posibil să producă prăbușirea guvernului la Kiev, înlăturarea de la putere a lui Zelenski, dar nu și o încetare efectivă a focului.
Războiul ar putea fi continuat de către o parte din armata ucraineană, de către grupuri de partizani și forțe de mercenari, chiar cu o conducere politică aflată sub controlul Moscovei.
Părerile împărțite ale românilor reflectă atât incertitudine, cât și necunoaștere cu privire la relația pe care o va avea viitorul președinte al Statelor Unite cu România.
Remus Ștefureac, director INSCOP
În plus, statele europene vor percepe diferit decizia lui Donald Trump și e de presupus că se vor opune și, aici, nu e vorba doar de România, ci de Marea Britanie, statele baltice susținute de cele nordice, Polonia. Toate aceste țări se vor simți amenințate, iar reacțiile lor vor fi de apărare.
„NATO condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune ilegal, nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, care subminează grav securitatea și stabilitatea euro-atlantică și mondială și constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, se arată în poziția oficială a celei mai mari alianțe militare din lume.
„Aliații NATO, în acord cu rezoluțiile relevante ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), solicită Rusiei să pună capăt imediat războiului, să înceteze utilizarea forței împotriva Ucrainei și să își retragă complet și necondiționat toate forțele din Ucraina”, mai susțin statele membre ale alianței în frunte cu SUA.
Pentru a impune o soluție de încheiere rapidă a războiului din Ucraina, Donald Trump e obligat să treacă peste poziția tranșantă a NATO, iar acest lucru va provoca tensiuni mai mari ca în trecut între liderul republican și elita politică din Europa.
Harris poate îmbunătăți politica lui Biden
În ce o privește pe Kamala Harris, alegătorii români au mai mare încredere în ea graţie predictibilității.
Politica externă a candidatei Partidului Democrat, în cazul în care va câștiga alegerile de marți, 5 noiembrie, va fi o continuare a celei de până acum.
Există chiar posibilitatea să apară o schimbare în bine, entuziasmul și susținerea americanilor pentru Ucraina să crească după o posibilă victorie a Kamalei Harris și, mai ales, să apară o nouă abordare din partea lui Vladimir Putin, care va realiza că o continuare a războiului va deveni o povară greu de dus pentru Rusia.
„A dat-o rău în bară în 2014”, i-ar fi spus Joe Biden unui apropiat, comentând lipsa de reacție a lui Barack Obama față de invadarea Peninsulei Crimeea de către militarii Kremlinului.
„Barack nu l-a luat niciodată în serios pe Putin”, a subliniat Joe Biden. „Noi nu am făcut nimic și, astfel, i-am dat lui Putin aprobarea să continue. Ei, bine, eu o să-i revoc această aprobare”, a adăugat Biden.
Conversația de mai sus apare în cartea War, scrisă de jurnalistul american Bob Woodward, și arată frustrarea actualului președinte față de decizia SUA, a Germaniei și a Franței de a nu reacționa decisiv față de invazia din 2014.
Știm că aveți în vedere utilizarea de arme nucleare tactice în Ucraina. Orice utilizare a armelor nucleare la orice scară împotriva cuiva ar fi văzută de Statele Unite și de lume ca un eveniment care schimbă lumea. Nu există nicio scară a armelor nucleare pe care am putea-o trece cu vederea sau pe care lumea ar putea-o trece cu vederea.
Lloyd Austin, secretarul Apărării SUA, conversație cu Serghei Șoigu, ministrul Apărării din Rusia, octombrie 2022, conform cărții WAR, de Bob Woodward
Kamala Harris, de această dată, are sprijinul Uniunii Europene, cu excepția Ungariei și a Slovaciei, de a proteja Ucraina, atât prin transferul de arme, cât și prin dezvoltarea industriei de apărare din această țară.
Amenințarea nucleară a Rusiei
O decizie rapidă pe care trebuie s-o ia Harris, în situația în care ajunge la Casa Albă, va fi dacă va da sau nu aprobare Ucrainei să utilizeze rachetele occidentale pentru a distruge ținte din Rusia.
„Serviciile secrete americane au indicat o probabilitate de 50% ca Putin să folosească arme nucleare tactice dacă forțele ucrainene reușeau să înconjoare, în septembrie 2022, 30.000 de soldați ruși aflați în orașul Herson”, se mai arată în cartea lui Bob Woodward.
Administrația americană a dezvoltat un sistem de alertă față de posibilitatea ca Putin să folosească armamentul nuclear, iar atunci s-a înregistrat cel mai înalt nivel, conform surselor autorului american.
Deci Kamala Harris, în situația în care va deveni președintele SUA, se va confrunta cu amenințarea nucleară a Rusiei, ceea ce va afecta în continuare atât relația cu Ucraina, cât și pe cea cu România și statele din estul Europei, aflate foarte aproape de zona de conflict.