Am decis să fac un experiment: inteligență artificială și om, în ce privește predicțiile pentru anul viitor. Am ales cinci întrebări de afaceri internaționale și cinci de politică națională. Le-am luat pe rând și i le-am pus programului Copilot de la Microsoft, o aplicație realizată pe baza ChatGPT, apoi am răspuns și eu la aceleași întrebări.
Mai jos puteți citi articolul care prezintă viziunea jurnalistică personală și umană, cu toate limitele ei, despre principalele teme politice interne cu care ne vom confrunta anul viitor.
Pentru comparație, citiți și articolul realizat cu ajutorul inteligenței artificiale pe aceeași temă.
Cine va deveni președintele României după alegerile din 2024?
Cel mai probabil, Marcel Ciolacu, actualul lider al PSD, va candida.
Precedentele curse prezidențiale au arătat că la social-democrați e dificil, practic imposibil, ca șeful formațiunii să nu intre în cursă. O renunțare la candidatură echivalează cu depunerea demisiei de la conducerea formațiunii, din cauza pierderii influenței și controlului asupra partidului.
Nu e clară strategia social-democraților prin care vor încerca să-l pună pe Marcel Ciolacu în cea mai bună poziție pentru a câștiga, dar există, conform unor surse, o cale către Cotroceni în situația în care acesta va intra în turul doi cu un candidat extremist, de exemplu - George Simion sau Diana Șoșoacă.
Mircea Geoană, actualul secretar-adjunct al NATO, este cel mai bine cotat candidat, conform mai multor sondaje de opinie.
Fostul lider PSD, cel care a mai fost odată într-o finală prezidențială, pierzând în fața lui Traian Băsescu, în 2009, are marea problemă că nu e susținut de niciun partid sau alianță politică.
Ca independent e foarte greu să treci de filtrul partidelor care, prin reprezentanți, controlează secțiile de votare.
Nicolae Ciucă, actualul lider al PNL, nu are șanse reale să câștige o astfel de cursă deși, o vreme, a fost marea speranță a lui Klaus Iohannis de a avea un apropiat care să-i ia locul la Cotroceni.
Predicție EI. Niciunul dintre cei prezentați mai sus nu va reuși să devină președintele României.
Ce formațiune politică va câștiga alegerile parlamentare de anul viitor?
Cel mai probabil, PSD va fi partidul cu cele mai multe locuri în viitorul parlament, dar va obține mai puțin de 30% dintre voturile românilor.
Dacă analizăm cifrele sondajelor din acest moment, ne îndreptăm spre o situație în care vor fi patru formațiuni politice cu rezultate electorale în jurul cifrei de 20 de procente: PSD, PNL, Dreapta Unită și AUR.
Există posibilitatea ca întregul partid sau o mare parte dintre liberali să fugă după alegerile europarlamentare, din cauza unui rezultat sub așteptări către noua alianță a lui Drulă, Orban și Tomac, ceea ce ar crea o dinamică politică diferită și o altă împărțire a votului din toamnă.
O coaliția anti PSD și AUR, formată pe parcursul anului, ar putea da președintele și obține cel puțin o treime din voturile românilor. Dar asta nu înseamnă că va reuși să guverneze fără sprijinul social-democraților.
Predicție EI. PNL și Dreapta Unită obțin cel mai mare număr de voturi, dar nu vor avea o majoritate parlamentară.
Care vor fi cele mai mari amenințări politice interne?
Anul 2024 va fi unul complicat și din punct de vedere social. Cu patru runde de alegeri, tendința oamenilor politici va fi să promită ce nu pot oferi.
Există posibilitatea ca protestele și grevele salariaților din domeniul public să continue, mai ales că o mulțime de angajamente luate de actualul guvern nu au fost îndeplinite.
Salariile profesorilor nu au crescut cu ponderea obținută la negocieri. Creșterea pensiilor e mult mai mică decât cifrele anunțate de premierul Marcel Ciolacu, iar cele 5 procente promise tuturor angajaților publici au fost tăiate din buget în ultimul moment pentru unele categorii, cel mai probabil din cauza unei acute lipse de fonduri.
În 2024, prețurile alimentelor vor rămâne o problemă pentru oameni, dar reducerea inflației ar putea veni și cu o scădere a presiunii sociale.
Predicție EI. Guvernul nu are soluții pentru problemele populației, iar protestele și grevele vor continua.
Va reuși Marcel Ciolacu să-și păstreze funcția de prim-ministru până la data desfășurării alegerilor parlamentare?
Actualul președinte al PSD ar putea să renunțe la funcție, dacă ea nu va mai reprezenta un motor de creștere a influenței politice.
E foarte posibil ca, din cauza problemelor bugetare și sociale, Marcel Ciolacu să demisioneze, dar pericolul e ca odată cu părăsirea poziției de prim-ministru să-și piardă și autoritatea din partid.
Popularitatea lui Marcel Ciolacu se va eroda din cauza rezultatelor slabe ale guvernării. Nu e clar dacă PSD are o strategie de rezervă sau e prins în capcană, fiind obligat să intre în alegeri de la conducerea țării, ceea ce va reprezenta un handicap electoral important pe care social-democrații l-au evitat de câte ori au avut ocazia.
Există posibilitatea ca după alegerile europarlamentare să asistăm la o prăbușire a întregului sistem politic din România, cu o plecare de la guvernare atât a PSD, cât și a PNL, producându-se o refacere a alianțelor și strategiilor politice.
Scorul primului rând de alegeri va arăta tendințele din societate și poate duce la mișcări politice de anvergură.
Predicție EI. Marcel Ciolacu nu va mai fi premier atunci când vor avea loc alegerile parlamentare.
Care va fi starea cetățenilor români anul viitor când vor fi patru rânduri de alegeri?
În opinia mea, la alegerile europarlamentare prezența va fi redusă, ceea ce va putea duce la situația ca AUR să câștige această confruntare.
O victorie a unui partid populist și extremist va reprezenta un semnal de alarmă în societate și va determina creșterea interesului pentru politică.
Va exista o tot mai mare nemulțumire în rândul oamenilor în legătură cu actul de guvernare, iar de pe urma acestei nemulțumiri vor încerca să profite formațiunile politice de opoziție.
Economia va crește și în 2024, dar nu într-un ritm mulțumitor, scăderea inflației fiind singura veste bună.
Predicție EI. România va rămâne o țară stabilă cu perspective de creștere economică, dar cu o mare agitație socială și politică.