Multe răspunsuri nu au nuanțe, iar în multe situații, AI nu a reușit, în urma prelucrării datelor din universul internet, să dea sau să observe o anume tendință, legată de un eveniment sau fenomen. Erorile mici, nesemnificative, au fost corectate, cele mari le-am lăsat și le-am semnalat.
Am realizat un experiment, realizând patru articole, două scrise de AI (Inteligență Artificială) pe politică internațională și internă, două scrise de EI (Emilian Isailă) pe aceleași teme, pe care spotmedia.ro le publică pe parcursul ultimei săptămâni a anului 2023.
Cine va deveni președintele României după alegerile din 2024?
Scrutinul va avea loc la mijlocul sau la sfârșitul lunii noiembrie 2024, cu un eventual al doilea tur, la sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lunii decembrie 2024.
Va fi al nouălea scrutin prezidențial organizat în România după 1989.
Întrucât Constituția României permite cel mult două mandate prezidențiale (consecutive sau nu), președintele în exercițiu al României, Klaus Iohannis, ales pentru prima dată în 2014 și apoi reales în 2019, nu va fi eligibil pentru un nou mandat.
Cel de-al doilea (și ultimul) mandat se va încheia în decembrie 2024.
Candidații pentru alegerile prezidențiale din 2024 nu au fost încă anunțați oficial, dar există câteva speculații și opinii despre cine ar putea candida. Printre potențialii candidați se numără:
- Ludovic Orban, fost prim-ministru al României.
- Marcel Ciolacu, actualul lider al Partidului Social Democrat (PSD) și prim-ministru al României.
- Dan Barna, USR, un susținător al politicilor anticorupție și reformiste.
- Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României și fost comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală.
- Kelemen Hunor, actualul lider al Alianței Democrate a Maghiarilor din România (UDMR). El este un reprezentant al minorității maghiare din România și un partener al coaliției de guvernare.
- George Simion, actualul lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). El este un politician naționalist și populist care pledează pentru unificarea României și a Republicii Moldova și se opune Uniunii Europene și NATO.
Aceștia sunt câțiva dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale din 2024, însă lista finală va fi stabilită de partidele politice și autoritățile electorale în apropierea datei alegerilor.
Sondajele de opinie variază, de asemenea, în funcție de sursă și de metodologie, astfel încât e greu de prezis cine are cele mai mari șanse să devină președintele României.
Cu toate acestea, pe baza situației politice actuale și a opiniei publice, se pare că o coaliție formată din PNL, USR și UDMR are mai multe șanse de a câștiga alegerile decât partidele de opoziție PSD și AUR.
Eroare AI: Nu mai există o alianță între partidele menționate, iar PSD e principalul partid de guvernare. De asemenea, lista de candidați în urma consultării AI e eronată. E puțin probabil ca Dan Barna și Ludovic Orban să intre în cursa prezidențială.
Predicție AI. Marcel Ciolacu, Dacian Cioloș și George Simion sunt principalii favoriți în alegerile prezidențiale.
Ce formațiune politică va câștiga alegerile parlamentare de anul viitor?
Alegerile parlamentare din 2024 vor avea loc, probabil, la sfârșitul anului 2024.
Actuala coaliție de guvernare este formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care au realizat o alianță neașteptată în 2021, după căderea Cabinetului Cîțu.
PSD este condus de Marcel Ciolacu, care a devenit prim-ministru în iunie 2023. PNL este condus de Nicolae Ciucă, care a fost și ministrul Apărării.
Principalele partide de opoziție sunt Uniunea Salvați România (USR), o formațiune liberal progresistă, care își propune să creeze un pol de dreapta pentru alegerile din 2024, și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care este un partid naționalist și populist apărut la alegerile din 2020.
Conform ultimelor sondaje de opinie, PSD are cel mai mare nivel de susținere în rândul alegătorilor, urmat de PNL.
USR și AUR se află la egalitate pe locul trei, în timp ce celelalte partide se află sub pragul electoral de 5%.
Prin urmare, cel mai probabil scenariu este ca PSD să câștige cele mai multe mandate la alegerile parlamentare din 2024, iar PNL să se claseze pe locul al doilea. Cu toate acestea, situația se poate schimba în funcție de performanța actualului guvern.
Predicție AI. PSD câștigă alegerile parlamentare.
Care vor fi cele mai mari amenințări politice interne?
Unele dintre cele mai mari amenințări politice la adresa României în 2024 sunt:
- Rusia, prin acțiunile agresive din regiunea Mării Negre și consolidarea potențialului său militar în vecinătatea României. Acest lucru ar putea reprezenta o provocare pentru securitatea și suveranitatea țării, precum și pentru rolul său în NATO și UE.
- Criza economică provocată de pandemia COVID-19. Acest lucru ar putea afecta perspectivele de creștere economică, stabilitatea socială și finanțele publice ale României, precum și creșterea vulnerabilității acesteia la șocurile și presiunile externe.
Eroare AI - impactul pandemiei asupra economiei va fi redus în comparație cu criza provocată de cele două conflicte armate din Ucraina și Israel.
- Războiul hibrid și activitățile cibernetice. Acestea ar putea submina instituțiile democratice, infrastructura critică și securitatea informațională a României, precum și expunerea la interferențe și propagandă străină.
- Tendințe iliberale în regiune. Acestea ar putea eroda statul de drept, drepturile omului și libertatea presei din România, precum și slăbi coeziunea și valorile UE și NATO.
Predicție AI. Principalele amenințări la adresa României sunt: Rusia, criza economică, războiul hibrid și tendințele iliberale.
Va reuși Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru, să se mențină în funcția de prim-ministru până la alegerile parlamentare?
Marcel Ciolacu este liderul Partidului Social Democrat (PSD) și prim-ministru al României din 15 iunie 2023.
El este, de asemenea, fostul președinte al Camerei Deputaților. A ajuns la putere în urma unei rotații planificate în cadrul coaliției de guvernare, din care fac parte PSD și PNL.
Acordul de coaliție prevede că PSD și PNL vor alterna funcția de prim-ministru la fiecare 18 luni, până la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru decembrie 2024.
Cu toate acestea, coaliția s-a confruntat cu mai multe provocări și dezacorduri, cum ar fi gestionarea pandemiei COVID-19, deficitul bugetar, reformele judiciare și relațiile cu Uniunea Europeană.
Unii analiști au sugerat că această coaliție s-ar putea prăbuși înainte de sfârșitul mandatului, din cauza tensiunilor tot mai mari dintre PSD și PNL și a posibilității unor alegeri anticipate sau a unui vot de neîncredere împotriva guvernului Ciolacu.
Cu toate acestea, alți comentatori susțin că partenerii de coaliție au un interes comun în menținerea stabilității și evitarea unei crize politice, mai ales în contextul redresării economice și a fondurilor venite de la Uniunea Europeană.
Prin urmare, nu este clar dacă Ciolacu va putea sau nu să rămână în funcție până la alegerile parlamentare. Aceasta va depinde de mai mulți factori, cum ar fi opinia publică, dinamica internă a coaliției, partidele de opoziție și evenimentele externe.
Predicție AI. Nu poate preciza dacă Marcel Ciolacu va rezista în funcția de prim-ministru până la alegerile parlamentare.
Care va fi starea cetățenilor români anul viitor când vor fi patru rânduri de alegeri?
Pe baza unor previziuni și indicatori economici, pot încerca să ofer câteva informații generale și scenarii posibile.
Potrivit Comisiei Europene, se preconizează o accelerare a creșterii PIB-ului real al României de la 2,2% în 2023 la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului disponibil real, de diminuarea impactului majorărilor de dobândă din trecut și de rezistența consumului public și a investițiilor.
Se preconizează că piața forței de muncă va rămâne tensionată, menținând creșterile salariale la un nivel ridicat. De asemenea, deficitul public general va scădea de la 6,3% din PIB în 2023 la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală.
Ponderea datoriei din PIB va ajunge la 50,5% în 2025. Deficitul de cont curent se va menține probabil la peste 7% din PIB pe parcursul orizontului de prognoză.
Conform OCDE, creșterea PIB-ului României va avea o bază largă, cu un consum mai puternic al gospodăriilor, al investițiilor întreprinderilor și al exporturilor.
Rata inflației ar urma să scadă de la 10,5% în 2023 la 5,8% în 2024, pe măsură ce politica monetară rămâne restrictivă.
Pe baza acestor proiecții, se pare că economia României se va îmbunătăți în 2024, dar vor rămâne unele provocări, cum ar fi inflația ridicată, dezechilibrele fiscale și externe mari și creșterea scăzută a productivității.
Acești factori pot afecta satisfacția cetățenilor români în ceea ce privește salariile, nivelul de trai, sistemul de educație și sistemul de sănătate.
Trei scenarii posibile sunt:
- Scenariul optimist: Cetățenii români vor fi mulțumiți de țara lor în 2024, deoarece vor beneficia de venituri mai mari, prețuri mai mici, servicii publice mai bune și mai multe oportunități. Aceștia vor aprecia eforturile Guvernului de a reduce deficitul și datoria și de a implementa reforme structurale. De asemenea, se vor bucura de efectele pozitive ale fondului de redresare al UE și ale tranziției ecologice. Ei vor avea mai multă încredere în viitor și mai multă încredere în instituții.
- Scenariul pesimist: Cetățenii români vor fi nemulțumiți de țara lor în 2024, deoarece se vor confrunta cu o putere de cumpărare mai mică, taxe mai mari, o calitate mai scăzută a serviciilor publice și mai multă incertitudine. Aceștia vor critica politicile Guvernului pentru că sunt ineficiente, insuficiente sau nedrepte. De asemenea, vor suferi de pe urma impactului negativ al pandemiei, al schimbărilor climatice și al tensiunilor geopolitice. Ei vor avea mai puțină încredere în viitor și mai puțină încredere în instituții.
- Scenariul neutru: Cetățenii români vor avea sentimente amestecate față de țara lor în 2024, deoarece vor experimenta atât aspecte pozitive, cât și negative ale situației economice. Ei vor recunoaște progresele înregistrate în unele domenii, dar vor cere și mai multe îmbunătățiri în altele. Ei vor avea o viziune echilibrată asupra performanței guvernului, dar își vor exprima și îngrijorările și așteptările. Vor avea o viziune realistă asupra viitorului și un nivel moderat de încredere în instituții.
Predicție AI. Nu poate preciza cum se vor raporta cetățenii la realitățile politice și economice din România anului 2024.