Pentagonul și Consiliul Național de Securitate au subestimat semnificativ disponibilitatea Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la loviturile militare americane, în timpul planificării operațiunii Epic Fury.
Surse de la Casa Albă au declarat pentru CNN că echipa de securitate națională a președintelui Donald Trump nu a luat pe deplin în calcul consecințele posibile ale unui scenariu pe care unii oficiali îl descriu acum drept cel mai nefavorabil.
Deși oficiali-cheie din Departamentele Energiei și Trezoreriei au participat la unele dintre reuniunile oficiale de planificare înainte de lansarea operațiunii Epic Fury, sursele spun că analizele și prognozele agențiilor – care în administrațiile anterioare ar fi fost elemente centrale în procesul decizional – au fost considerate aspecte secundare.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Energiei, Chris Wright, au fost actori importanți în etapele de planificare și execuție ale atacului. Însă preferința lui Trump de a se baza pe un cerc restrâns de consilieri apropiați în deciziile de securitate națională a avut ca efect marginalizarea dezbaterilor interinstituționale privind posibilele consecințe economice, dacă Iranul ar răspunde la loviturile SUA și Israelului prin închiderea strâmtorii Ormuz, adaugă sursele citate de CNN.
Acum ar putea trece săptămâni până când eforturile administrației Trump de a limita efectele economice tot mai grave vor produce rezultate, inclusiv prin organizarea unor escorte navale cu risc ridicat, pentru petrolierele care traversează strâmtoarea – operațiuni pe care Pentagonul le consideră în prezent prea periculoase pentru a fi desfășurate.
„Sunt uluit! Planificarea pentru prevenirea acestui scenariu - oricât de imposibil ar fi părut - a fost un principiu fundamental al politicii de securitate națională a SUA timp de decenii”, a spus un fost oficial american care a lucrat atât în administrații republicane, cât și democrate.
Directori din industria transportului maritim au cerut în mod repetat Marinei americane escorte militare, însă toate solicitările au fost respinse.
În briefing-uri periodice pentru companiile din regiune, oficialii militari americani au precizat în mod repetat că nu au primit ordinul de a începe astfel de operațiuni și că riscurile rămân extrem de ridicate.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a declarat joi pentru Sky News că aceste escorte vor începe „de îndată ce va fi posibil din punct de vedere militar”.
„Acest lucru a fost mereu în planurile noastre, există posibilitatea ca Marina SUA, sau poate o coaliție internațională, să escorteze petrolierele prin strâmtoare”, a spus el.
Un scenariu care, pur şi simplu, nu a fost luat în calcul
CNN a aflat din trei surse că oficiali de rang înalt ai administrației Trump au recunoscut în briefing-uri clasificate recente pentru parlamentari că nu au planificat scenariul în care Iranul ar închide strâmtoarea ca reacție la lovituri.
Motivul este că oficialii administrației credeau că închiderea strâmtorii ar afecta mai mult Iranul decât Statele Unite - o opinie întărită de amenințările neconcretizate ale Iranului privind blocarea strâmtorii după loviturile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene de vara trecută.
Casa Albă a lăudat planificarea administrației într-un comunicat emis joi.
„Printr-un proces detaliat de planificare, întreaga administrație este și a fost pregătită pentru orice acțiune posibilă a regimului terorist iranian”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, subliniind în același timp succesul armatei americane.
„Președintele Trump a fost clar că orice perturbări în domeniul energetic sunt temporare și vor aduce pe termen lung beneficii masive pentru țara noastră și pentru economia globală”, a adăugat ea.
Mai mulți actuali și foști oficiali americani au declarat pentru CNN că planurile pentru orice acțiune militară împotriva Iranului ar trebui să ia în calcul posibilitatea închiderii acestei căi maritime. Armata americană a menținut și actualizat de mult timp planuri pentru a răspunde unor acțiuni militare iraniene în acest coridor strategic.
Însă într-un moment în care oferta globală de petrol și gaze naturale lichefiate era abundentă, producția de petrol a SUA se afla la niveluri record, iar oficialii lui Trump beneficiau de cooperarea guvernului venezuelean și de perspectiva unei extinderi rapide a producției din partea unui fost adversar, riscurile globale negative nu au fost considerate o preocupare majoră.
Chiar și atunci când au analizat posibilitatea perturbării traficului în strâmtoare, oficialii administrației s-au concentrat mai mult pe viziunea lor - predominant optimistă, deși aspiratională - despre modul în care piețele ar reacționa la eliminarea completă a amenințării iraniene asupra transporturilor energetice.
„Ca să câștigi în viață, trebuie să suporți o durere pe termen scurt pentru un câștig pe termen lung, iar asta este ceea ce facem acum”, a declarat secretarul Energiei, Chris Wright, miercuri, într-un interviu pentru NewsNation. „Cred că poporul american va fi încântat de o lume pașnică și de aprovizionări energetice mai sigure pentru deceniile care urmează.”
Marina nu poate face escorte navale
Joi, în primele sale comentarii publice după instalare, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat că strâmtoarea va rămâne închisă ca „instrument de presiune”.
Această situație lasă Statele Unite cu puține opțiuni.
Directori din industria energetică le-au transmis oficialilor administrației că doresc încheierea cât mai rapidă a războiului. Deocamdată, aceștia sunt reticenți în a-și expune navele și personalul la riscuri, trimițând petroliere prin strâmtoare, și nu se așteaptă ca această situație să se schimbe până când intensitatea conflictului nu va scădea semnificativ.
Oficialii militari au organizat apeluri și briefing-uri zilnice cu reprezentanții industriei energetice în ultimele zile.
Însă încă de la începutul conflictului oficialii americani au transmis companiilor energetice că nu este suficient de sigur pentru ca Marina SUA să organizeze escorte în primele faze ale războiului.
Un oficial militar american a declarat pentru CNN că dronele și rachetele iraniene, urmate de mine maritime, reprezintă principalele amenințări pentru navele care încearcă să traverseze strâmtoarea.
În simulările militare privind un posibil conflict cu Iranul, unul dintre cele mai mari riscuri pentru armata SUA era aglomerarea navelor în căile navigabile din Strâmtoarea Ormuz, Bab el-Mandeb și Marea Roșie, unde ar fi vulnerabile la atacuri cu rachete și drone iraniene, a spus o altă sursă.
Nate Swanson, fost oficial al Departamentului de Stat specializat pe Iran, a remarcat că în anii 1980 petrolierele au fost escortate militar prin strâmtoare, însă utilizarea dronelor de către Iran face situația actuală foarte diferită.
Oficialii militari au mai indicat reprezentanților industriei energetice că, în prezent, nu pot aloca nave ale Marinei pentru escortă, deoarece acestea sunt deja implicate în operațiuni ofensive în alte zone.
Nu există încă un calendar clar pentru momentul în care escortele ar putea deveni disponibile.
Secretarul Energiei, Chris Wright a declarat joi că Marina nu poate escorta în prezent nave comerciale prin strâmtoare, deși a sugerat că situaţia s-ar putea schimba spre sfârşitul lunii martie.
„Se va întâmpla relativ curând, dar nu se poate întâmpla acum. Pur și simplu, nu suntem pregătiți”, a spus el, la CNBC. „Toate resursele noastre militare sunt concentrate acum pe distrugerea capacităților ofensive ale Iranului și a industriei care le produce”, a adăugat el.
Întrebat dacă escortele militare ar putea fi posibile până la sfârșitul lunii, el a răspuns: „Cred că este foarte probabil”.
Trump e din alt film
Nu este clar cât de conștient era Trump de limitările privind escortele navale atunci când a menționat pentru prima dată ideea într-o postare pe Truth Social încă din 3 martie. El a minimalizat riscul pentru petrolierele care tranzitează strâmtoarea, deși Iranul a început deja să atace nave în zonă.
Deși mulți republicani doresc ca Trump să se concentreze din nou pe problemele interne înaintea alegerilor din noiembrie și recunosc dificultățile americanilor legate de costul vieții, Trump a adoptat joi un ton diferit, sugerând că prețurile mai mari la petrol ar putea aduce beneficii.
„Statele Unite sunt de departe cel mai mare producător de petrol din lume, așa că atunci când prețurile petrolului cresc, câștigăm foarte mulți bani”, a scris el, pe Truth Social, fără a explica la cine se referă prin „noi”.
El a adăugat că obiectivele sale militare împotriva Iranului sunt mai importante decât fluctuațiile costurilor globale ale energiei.
„De un interes și o importanță mult mai mare pentru mine, ca președinte, este să oprim un imperiu al răului, Iranul, să obțină arme nucleare și să distrugă Orientul Mijlociu și, de fapt, lumea”, a scris Trump.
Undă verde pentru petrol rusesc
Oficialii administrației însărcinați cu gestionarea crizei energetice doresc ca escortarea petrolierelor să înceapă cât mai rapid, însă pentru moment sunt, în linii mari, de acord să gestioneze criza în etape.
Steve Bessent a anunțat, joi, că Departamentul Trezoreriei ridică temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc blocat pe mare.
Tot joi, Casa Albă a anunțat că analizează relaxarea restricțiilor prevăzute de Jones Act - legea maritimă veche de peste un secol care impune ca mărfurile transportate între porturile americane să fie transportate pe nave americane.
„În interesul apărării naționale, Casa Albă analizează suspendarea temporară a Jones Act pentru a se asigura că produsele energetice vitale și bunurile agricole ajung liber în porturile americane”, a declarat purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt pentru CNN. „Această măsură nu a fost încă finalizată.”
Există o gamă largă de alte măsuri pe care administrația le-ar putea lua pentru a reduce creșterea prețurilor la pompă.
Una dintre opțiunile analizate este suspendarea temporară a unor cerințe de producție pentru benzina destinată lunilor calde, impuse pentru a reduce poluarea aerului, au spus sursele citate de CNN. (Evaporarea benzinei în atmosferă este mai mare vara, motiv pentru care atunci există reguli mai stricte pentru a preveni creșterea emisiilor.)
Un ordin executiv care ar reduce povara reglementărilor pentru producătorii americani de benzină ar putea contribui la scăderea costurilor.
Totuși, experții spun că efectele unei astfel de măsuri nu ar reduce semnificativ creșterea prețurilor.
„Cred că ar fi doar o compensare foarte mică față de factorul care determină creșterea prețurilor la benzină, și anume îngrijorările privind aprovizionarea fizică cu produse rafinate la nivel global, dar și cu petrol brut”, a declarat Clayton Seigle, expert în energie la CSIS.
B.B.