Gerar, așa cum este denumită în popor luna ianuarie, a încetat de câțiva ani să mai aducă acele geruri de ”crapă pietrele”. Drept dovadă că și gerul Bobotezei a fost înlocuit, în ultimii ani, de temperaturi și de 10-15 grade.
Din punct de vedere climatic, ianuarie este sau ar trebui să fie luna în care, la nivelul țării noastre, să persiste mase de aer continental polar care să se extindă pe toată zona de est a Europei. Sau, cum tot din popor se spunea, de la ruși să vină frigul.
Când ne uităm la contextul sinoptic al lunii în care am intrat, avem deja o certitudine: un blocaj anticiclonic care se întinde din nordul Atlanticului până în Siberia, care face ca aerul rece din aceste regiuni să fie împins spre alte zone. La început spre centrul Europei, apoi și spre regiunea țării noastre.
În același timp, elementul surpriză al lunii, cel spre care sunt ațintiți toți ochii pasionaților de meteorologie, vortexul polar, intră în scenă și el, odată cu evenimentul de excepție al unei încălziri stratosferice fără precedent în ultimii ani.
SSW (Sudden Stratospheric Warming) este deja în desfășurare, vortexul polar a slăbit foarte mult și chiar se așteaptă o rupere a acestuia în doi poli, din care unul, cel puțin așa consideră marea majoritatea a specialiștilor, se va poziționa pe zona Eurasiatică, determinând o schimbare radicală a vremii și fenomene de iarnă ce pot deveni foarte severe.
Lovitura decisivă pentru vortexul polar ar putea veni undeva în jurul datei de 17 – 18 ianuarie, când se așteaptă să avem un nou vârf al încălzirii stratosferice, vârf care să determine și ruperea acestuia.
Temperaturi de primăvară în ianuarie
Ținând cont de datele de mai sus, neprocesate încă de modelele meteo, cei de la ECMWF estimează o lună ianuarie mult mai caldă decât normele climatologice, cu abateri care pot ajunge, în Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea și la +4, +5 grade.
Și în restul țării se așteaptă o vreme mult mai caldă, cu abateri de la +2 spre +3 grade, cu excepția zonelor montane unde ne oprim la +1, +1.5 grade.
Defalcat pe săptămâni, avem o primă săptămână mult mai caldă, săptămâna a doua mult mai rece în cea mai mare parte a țării (doar prin sudul țării urmând să avem valori normale pentru perioada din an), săptămâna a treia vine cu valori normale la nivelul întregii țări pentru ca ultima săptămână din ianuarie să marcheze o nouă încălzire.
Precipitații multe
Ianuarie nu este neapărat o lună foarte bogată în precipitații, în condițiile în care plecăm de la un sub 20 l/mp prin Dobrogea, 20 – 30 l/mp în estul și centrul țării, respectiv 40 – 45 l/mp prin restul țării. Valori de peste 50 și până la 75 l/mp sunt întâlnite, de obicei, doar în zonele montane.
ECMWF estimează o lună ianuarie cu excedent important de precipitații la nivelul întregii țări, iar prin nordul Olteniei, al Munteniei, prin Maramureș și zonele montane vorbim chiar de dublul cantităților medii multianuale.
Prima și a doua săptămână aduc precipitații excedentare la nivelul întregii țări, a treia săptămână doar prin Banat și Crișana, în timp ce în restul țării vorbim de precipitații normale. Situație care să păstrează și pentru ultima săptămână din ianuarie.
Cantitățile totale de precipitații estimate pe regiuni arată astfel:
– Moldova, estul Munteniei și Dobrogea – 40 – 50 l/mp.
– Restul Munteniei, mare parte din Oltenia, Banat, Transilvania, Crișana – 60 – 70 l/mp.
– Vestul Meridionalilor, Occidentalii, Apusenii, nordul Meridionalilor – 90 – 100, 125 l/mp.
Din acest total de precipitații, vorbim și de ninsori, pe care cei de la ECMWF le estimează la 20 – 30 mm în cea mai mare parte a țării, cu excepția Dobrogei și estul Munteniei (10 – 15 mm), respectiv zonele montane (30 – 40, 50 mm).
Material realizat cu sprijinul Prognoze Meteo.
Facebook.com/PrognozeMeteo
Instagram.com/PrognozeMeteo
Puteți susține financiar acest proiect pe: Patreon.com/PrognozeMeteo.
