Minunea românească din pix

Minunea românească din pix

Bilanțul zilnic privind evoluția Covid aproape că nu mai este știre. Numărul cazurilor de la ATI și cel al deceselor, la nivel constant foarte ridicate, sunt decuplate de numărul de cazuri noi.

După prăbușirea numărului de teste zilnice chiar până la nivelul din primăvară, zilele acestea vedem un oarecare reviriment, ajutat de faptul că încep să fie incluse și testările rapide făcute la spitale și medicii de familie.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

A crescut din nou și numărul de teste RT-PCR la cerere, motivat probabil de plecarea prin vacanțe în țări unde este obligatorie prezentarea unui test negativ la intrare.

Testele la cerere dau însă întotdeauna numărul cel mai mic de infectări.

Grosul infectărilor se află în testele gratuite, cuprinse în strategia națională de testare. Și el este foarte mic, nu a mai trecut de 20.000 de mult timp.

În aceste condiții, țara s-a înverzit, în curând, România va putea spune că a experimentat miracolul eradicării pandemiei fără vaccin.

În spatele acestei evoluții stau însă realități grave despre care nimeni nu vrea să vorbească oficial. Surse din Ministerul Sănătății spun că sunt mari probleme cu sistemul de raportare, acela pus la cale de fostul ministru Tătaru și secretarul de stat Baciu și despre care SpotMedia.ro a avertizat că va provoca probleme.

De ce „nu e cerere” pentru testele Covid? Veriga care lipsește

Testarea gratuită a scăzut pentru că e o capacitate destul de redusă de recoltare. Pentru că nu se testează în continuare contacții direcți dacă sunt asimptomatici și uneori nici măcar cei simptomatici, dacă sunt simptome ușoare.

Să vă dau un exemplu concret și 100% real, ca să înțelegeți la ce mă refer. Un tânăr se testează pe banii lui din momentul în care află că a fost contact direct, de la prieteni, nu în urma vreunei anchete epidemiologice.

Testul a fost pozitiv înainte să apară simptomele. Omul locuiește împreună cu mama lui. Anunță medicul de familie și DSP-ul. Se izolează și ei cum pot mai bine în aceeași casă. DSP îi sună abia în a 10 a zi de autoizolare, întreabă dacă băiatul s-a izolat, dacă mai locuiește cu cineva, ia datele de contact ale mamei și atât. Nicio instrucțiune despre ce să facă, despre ce o să se întâmple mai departe, nimic.

Iar în ziua a 12 a de izolare, ambii primesc pe mail informarea de carantinare, care expira în două zile! Un atașament la un mail, cu informarea că sunt în carantină. Nici bună ziua, nici ce înseamnă concret carantinarea, nici ce urmează. O bătaie de joc și o abandonare totală a cetățeanului de către stat.

Cam așa merg lucrurile și, de aceea, testarea celor cu cel mai mare potențial de a fi bolnavi este foarte scăzută.

Au apărut și testele rapide, mulți recurg la ele, însă riscul de rezultat fals negativ e mare din două motive. Pe de-o parte, rezultatul este corect doar dacă cel testat are o încărcătură virală mare, deci pentru asimptomatici sau faza de început a bolii poate da rezultat greșit.

Pe de altă parte, recoltarea probei nu este chiar așa de ușoară, mai ales când este vorba despre autorecoltare sau când o execută o persoană fară minimă pregătire. Și dacă recoltarea e greșită, evident că și rezultatul va fi eronat.

Tot surse din minister spun că acolo nimeni nu are habar câte paturi de ATI Covid avem în total. Se pare că numărul celor internați la ATI nu are cum să treacă de ceea ce se raportează acum nu pentru că nu mai cresc cazurile, ci pentru că astea sunt toate locurile disponibile.

Și nimeni nu numără saloanele nonATI și holurile UPU, care sunt pline de persoane care au nevoie de terapie cu oxigen.

Sau își imaginează cineva că într-o Europă în care situația se agravează și țară după țară intră în lockdown, noi suntem o oază care tinde să devină Covidfree?

Efectele mirajului sunt în principal două, foarte periculoase:

  1. Relaxarea. Lumea începe să se teamă tot mai puțin, începe să poarte mai puțin mască, am văzut înghesuiala din stațiuni de sărbători.

Dacă e să crezi ce se transmite zilnic, pericolul devine din ce în ce mai mic. Că în aceste condiții este inexplicabilă menținerea numărului foarte mare de decese și cazuri ATI, e altă discuție.

2. Dezinteresul pentru vaccin. Dacă se poate scăpa și fără vaccin, dacă oricum iată că la noi trece de la sine, de ce să ne mai vaccinăm?

Și așa campania de vaccinare nu merge strălucit. Și vă dau câteva exemple:

  • dr Gheorghiță a apucat să spună că „din 4 ianuarie, 5, 6 ianuarie ar trebui să avem cel puţin 20 de mii de persoane vaccinate pe zi”. Numărul nu a fost atins și dl Gheorghiță și-a nuanțat declarația.
  • procedurile au fost incomplet gândite, de unde a apărut și cazul de la Găești: ce faci dacă ai diluția pentru 5 vaccinuri (câte se fac dintr-o doză) și nu ai decât un cadru medical de vaccinat? Să acuzi de prost management un director care alege să vaccineze orice om în loc să arunce vaccinuri este o inepție.
  • este ușor aberant să tot convingi oameni să se vaccineze când ei nu au acces la vaccin. Asta creează o stare de enervare.
  • nu cred că derizoriul cutiilor de pizza a ajutat la altceva decât la o nouă sursa de bășcălie.

Știu că ministrul Tătaru a lăsat în urmă un dezastru instituțional și organizatoric, că ministerul e praf și pulbere, dar dacă va continua, panta aceasta a relaxării și diminuării unui pericol care închide țările în jurul nostru e ca un dans pe puntea Titanicului.

STS face precizări despre modificările la aplicația de monitorizare a COVID-19: Autoritățile vor ști cazurile confirmate pe zone, până la nivelul străzilor

Prof. Cherecheș: Bifăm ca pe vremea lui Ceaușescu. Marele pericol din decembrie și când ar putea scădea cifrele Covid – Interviu