Statele membre ONU au adoptat luni primul tratat internaţional de protejare a apelor internaţionale -, un acord considerat capital în contracararea ameninţărilor la adresa oceanului şi sănătăţii acestuia, vitală omenirii.
„Acordul a fost adoptat”, a anunţat în aplauze preşedinta Conferinţei, Rena Lee, după adoptarea documentului – prin consens.
„Oceanul este forţa vitală a planetei noastre. Azi (luni), aţi insuflat o nouă viaţă şi o nouă speranţă ca oceanul să aibă o şansă”, a comentat secretarul general al ONU Antonio Guterres, care a salutat un „succes istoric”.
În pofida adoptării, Rusia s-a „distanţat” de consens şi cataloghează anumite elemente ale textului drept „total inacceptabile”.
În martie, după 15 ani de negocieri - dintre care doar patru de negocieri oficiale -, statele membre ONU au reuşit să se pună de acord, după două săptămâni de negocieri maraton, în cea de a treia şi „ultima” sesiune de negocieri într-un an.
Textul, „îngheţat” pe fond atunci, a fost minuţios examinat de către serviciile juridice şi tradus în cele şase limbi oficiale ale ONU.
Arii marine protejate
În contextul în care ecosistemele marine sunt ameninţate de modificări climatice, poluări şi pescuit excesiv, ştiinţa a dovedit importanţa protejării întregului ocean, plin de o biodiversitate adesea microscopică şi care furnizează jumătate din oxigenul respirat de către omenire şi limitează încălzirea globală prin absorbirea unei părţi importante a dioxidului de carbon (CO2) emis de activităţile umane.
Apele internaţionale - sau marea liberă - încep acolo unde se opresc zonele economice exclusive (ZEE) ale statelor, la maximum 200 de mile nautice (370 de kilometri) de coastă şi nu se află sub jurisdicţia niciunui stat.
În pofida faptului că reprezintă aproape jumătate din suprafaţa planetei şi peste 60% dintre oceane, ele au fost mult timp ignorate în lupta de mediu, în favoarea zonelor de coastă şi a câtorva specii emblematice.
Instrumentul-far al acestui tratat este crearea unor zone maritime protejate în apele internaţionale.
În prezent, doar aproximativ 1% din apele internaţionale fac obiectul unor măsuri de conservare.
În decembrie, la Montréal, toate statele planetei s-au angajat să protejeze - până în 2030 - 30% dintre pământurile şi oceanele Terrei.
Odată cu adoptarea, „începe cursa ratificării, iar obiectul protejării a cel puţin 30% dintre oceane până în 2030 ne rămâne la îndemână”, comentează Chris Thorne de la Greenpeace.
Noul tratat privind „conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice marine a zonelor care nu se află în jurisdicţia naţională” prevede, de asemenea, obligaţia realizării unor studii de impact asupra mediului a activităţilor avute în vedere în apele internaţionale.
Textul nu prevede o listă a acestor activităţi, însă ar putea fi vorba de la pescuit la transport, trecând prin eventuale activităţi controversate - precum exploatarea minieră submarină sau geoingineria - în vederea unei limitări a încălzirii globale.
Tratatul stabileşte principiul împărţirii beneficiilor resurselor genetice marine colectate în ape internaţionale, care a cristalizat tensiunile până în ultimul moment, în martie.
Împărțirea echitabilă a resurselor
Ţările în curs de dezvoltare care nu au mijloacele să finanţeze expediţii şi cercetări foarte costisitoare au obţinut principiul unei împărţiri „echitabile” a resurselor marine generate - indiferent că este vorba despre acces la date ştiinţifice sau o parte a profiturilor anticipate ale comercializării acestor resurse - care nu aparţin nimănui -, pe care întreprinderi farmaceutice sau cosmetice speră să le obţină din molecule-miracol.
Textul urmează să fie deschis semnării la 20 septembrie, când zeci de şefi de stat şi de guverne se vor afla la New York, la Adunarea Generală a ONU, și se va afla câte state participă.
ONG-uri estimează că un prag de 60 de ratificări în vederea unei intrări în vigoare ar urma să nu fie foarte dificil de atins.
O coaliţie foarte ambiţioasă a acestui tratat - condusă de Uniunea Europeană (UE) - include deja 50 de ţări, inclusiv Japonia, Chile, India, sau Mexic.
Însă 60 este puţin în comparaţie cu universalitatea la care îndeamnă apărătorii oceanului, care speră ca impulsul adoptării să nu slăbească.
„Să continuăm această lansare”, a pledat luni preşedintele Adunării Generale a ONU, Csaba Körösi, care a salutat „un acord de referinţă”.
„Să continuăm să acţionăm pentru a ne proteja oceanele, planeta şi toate populaţiile care trăiesc pe ea”, a îndemnat el.