Europa traversează una dintre cele mai dificile veri din ultimii ani în privința incendiilor de vegetație, cu peste 1.750 de focare înregistrate în Uniunea Europeană și aproximativ 607.000 de hectare de teren deja arse.
Un nou studiu publicat în Global Change Biology avertizează însă că situația actuală ar putea fi doar începutul: în scenariul unor emisii ridicate de gaze cu efect de seră, suprafața Europei afectată anual de incendii s-ar putea aproape tripla până în 2100.
Europa arde. În această vară, flăcările au obligat sute de mii de oameni să-și părăsească locuințele în Franța și Spania. Belgia s-a confruntat cu cel mai grav incendiu de vegetație din ultimul secol. Iar în unele zone din Grecia incendiile au dus la oprirea aproape completă a activităților turistice.
Fumul incendiilor a ajuns deja şi în țara noastră. Timișoara a fost învăluită pentru a doua zi consecutiv într-un fum dens și miros de ars, provenite de la incendiile de vegetație de amploare din Serbia.
Iar sezonul de foc nu s-a încheiat încă. Mai grav este că actualele incendii devastatoare ar putea fi doar un avertisment despre ceea ce urmează, scrie revista Scientific American.
Oamenii de știință au descoperit că suprafața Europei afectată de incendii se va tripla practic până la sfârșitul secolului, în cazul unui scenariu caracterizat de emisii ridicate. Motivul este simplu: schimbările climatice încălzesc continentul, usucă terenurile și transformă vegetația într-un combustibil extrem de ușor inflamabil.
„Incendiile din Franța, Spania și Grecia arată cât de repede condițiile caracterizate de vreme caldă, uscată și vânt puternic pot pune la încercare pompierii și resursele de care dispun”, a declarat Kirsten Thonicke, coautoare principală a studiului și cercetătoare în domeniul climei la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania.
„Odată cu schimbările climatice, condițiile ar putea deveni atât de extreme încât să ajungem cu adevărat la limitele capacității noastre de a preveni și combate incendiile după ce acestea ating o anumită amploare”, a adăugat cercetătoarea.
Două scenarii pentru viitorul Europei
Cercetătorii au comparat două scenarii posibile: unul în care lumea reduce emisiile de gaze cu efect de seră în următoarele decenii și unul în care lucrurile continuă în mare parte ca până acum.
În primul scenariu, în care temperaturile globale ar urma să crească cu 1,8 grade Celsius, suprafața afectată anual de incendiile de vegetație în Europa ar crește cu 39%, potrivit cercetării.
În scenariul mai grav, caracterizat de o creștere a temperaturii globale de aproximativ 3,6 grade Celsius, Europa s-ar confrunta cu o creștere de 192% a suprafeței arse.
Studiul reprezintă un avertisment pentru întreaga lume. Numeroase regiuni expuse incendiilor se confruntă cu riscul ca acestea să devină mai extinse, mai greu de controlat și mai frecvente pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.
„Concluziile acestui studiu sunt în concordanță cu tendințele generale pe care le anticipăm în Statele Unite, inclusiv cu intensificarea condițiilor favorabile incendiilor provocată de schimbările climatice”, a declarat Erica Smithwick, ecolog specializat în peisaje și ecosisteme la Universitatea de Stat din Pennsylvania, care nu a participat la noul studiu.
Cercetările realizate de Smithwick și colegii săi în 2011 anticipau creșteri „substanțiale” ale incendiilor în apropierea Parcului Național Yellowstone până la jumătatea acestui secol. Legătura dintre schimbările climatice și incendiile extreme a fost demonstrată în mod repetat și de alte studii realizate ulterior, afirmă cercetătoarea.
Prevenirea incendiilor nu va fi suficientă
Măsurile de prevenire și combatere a incendiilor pot reduce o parte dintre efecte, însă nu vor putea elimina riscul în creștere, avertizează Smithwick.
„Gestionarea vegetației combustibile poate reduce o parte dintre cele mai grave efecte în apropierea locuințelor și a resurselor esențiale. Iar gestionarea proactivă a incendiilor este esențială pentru refacerea ecosistemelor adaptate la foc și pentru susținerea unei game largi de obiective sociale și ecologice”, a spus cercetătoarea.
„Dar acest lucru nu va rezolva complet pericolele tot mai mari asociate condițiilor meteo favorabile incendiilor, provocate de schimbările climatice”, a concluzionat ea.
B.B.
De ce a votat judecătorul maghiar împotriva lui Dominic Fritz. Jocul la două capete al UDMR
Sorana Cîrstea urcă în clasamentul WTA: Locul pe care îl ocupă după turneul de la Cincinnati
122 de persoane, în vizorul ANI după „amendamentul Fritz”. Câte mandate și funcții sunt în pericol
Ciprian Ciucu rămâne sub control judiciar și cu interdicția de a pleca din țară
