Defrişările care au avut loc în amazonul brazilian în prima luna a anului au fost de cinci ori mai extinse faţă de aceeaşi perioadă din 2021, arată datele guvernamentale din satelit.
Distrugerile s-au întins pe 430 de kilometri pătraţi, fiind mai mari ca în orice altă lună ianuarie din 2015, de când a început monitorizarea regiunii, şi până în prezent, notează BBC.
Amploarea defrişărilor este neobişnuită pentru această perioadă a anului, sezonul ploios îngreunând de obicei accesul utilajelor în pădurea densă.
Activiştii de mediu îl acuză pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro că a permis accelerarea defrişărilor, ciuda fapului că autorităţile s-au angajat să protejeze vastele păduri tropicale ale ţării. La summitul privind schimbările climatice COP26 de anul trecut, Bolsonaro a promis că va opri defrişările până în 2030.
Copacii sunt tăiaţi atât pentru lemnul lor, cât şi pentru a face loc culturilor agricole pentru aprovizionarea companiilor din industria alimentară.
Reprezentanţii Greenpeace le-au cerut supermarketurilor din Marea Britanie şi din alte ţări să renunţe la furnizorii care au legătură cu defrişările.
O parte din defrişările ilegale este alimentată de cererea puternică pentru carne, pe terenurile defrişate fiind cultivată soia pentru fermele de animale.
Protejarea pădurii amazoniene, un important depozit de dioxid de carbon, este considerată vitală pentru încetinirea ritmul încălzirii globale.
C.S.