Țările din Europa Centrală au mari probleme în a controla defrișările ilegale, care ar urma să devină o problemă tot mai mare pentru regiune, după decizia de săptămâna aceasta a Comisiei Europene de a-și înăspri legislația în domeniu.
„Revizuirea legislației va însemna sancțiuni mai dure pentru oamenii și companiile care încalcă legea în domenii precum comerțul ilegal cu bușteni”, a afirmat comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, într-o conferință de presă.
Dar țările din Europa Centrală și de Est au conflicte cu instituțiile UE, în ceea ce privește managementul pădurilor de ani de zile, observă Politico.
În 2018, Curtea de Justiție a UE a decis că Polonia a încălcat legile comunitare când a decis creșterea ratei de defrișare în unele părți ale pădurii Białowieża.
În 2020, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement asupra României pentru că nu a reușit să scadă rata defrișărilor ilegale în ariile protejate.
Iar abia la începutul acestei săptămâni, guvernul slovac a trecut o reformă a sistemului de parcuri naționale având ca scop protejarea pădurilor și limitarea defrișărilor.
Vesna Grgić, directorul asociației veteranilor de război din Croația și liderul asociației de mediu din țară, a investigat și a documentat managementul nesustenabil al pădurilor din Croația și a dat în judecată autoritățile naționale.
”Dar, până la această oră, nu am văzut nicio încercare a autorităților de a rezolva problema”, a afirmat aceasta, adăugând că organizația sa a ridicat problema la nivelul Comisiei Europene.
Cu lupa pe România
Thomas Waitz, deputatul verzilor din Austria, spune că procedurile de infringement au forțat guvernul român să implementeze măsuri precum crearea unei baze de date accesibile cu numerele de înmatriculare ale camioanelor care transportă lemne, unde ”cetățenii extraordinari pot verifica plăcuțele de înmatriculare online și pot afla dacă un transport este legal sau ilegal”.
Una dintre problemele Europei Centrale este că țările din regiune sunt membre relativ noi ale Uniunii Europene.
Prima rundă de acces la UE a cuprins mare parte din regiune în 2004, după care au urmat România și Bulgaria în 2007 și Croația în 2013. Asta înseamnă că aceste țări au avut la dispoziție doar câțiva ani să-și ajusteze legislația la decenii de politici UE de mediu, unele dintre cele mai severe din lume.
Trecutul comun, piedică în calea viitorului sustenabil
Problemele regiunii sunt un mix între sancțiuni privind practicile forestiere care încalcă legislația europeană și defrișările ilegale, care încalcă legile locale, dar sunt arareori sancționate.
Laura Bouriaud, profesor la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, studiază cauzele defrișărilor ilegale în Europa Centrală și de Est. Ea spune că, din cauza moștenirii comuniste, procedurile sunt foarte birocratice și punerea în aplicare a legii este foarte slabă”.
Oamenii care trăiesc în Europa Centrală și de Est tind să fie mai afectați de sărăcia energetică decât cei din alte părți ale continentului, iar asta sporește riscul defrișărilor ilegale, pentru că oamenii au nevoie de lemn ca să se încălzească.
”Dar și țările vestice au trecut prin asta. E doar o chestiune de timp”, spune ea.
Lipsa asistenței tehnice și a expertizei explică, de asemenea, de ce aceste țări se chinuie să combată defrișările ilegale, spune ea.
”Directiva revizuită a Comisiei este menită să rezolve această problemă și să ofere pregătire specializată pentru poliție și judecători, pentru a se asigura că au resursele necesare, dar nu contribuie financiar la rezolvarea problemei”, subliniază Sinkevičius.
Iar activiștii care încearcă să atragă atenția asupra acestor probleme se lovesc de interesele locale.
În ciuda numărului mare de proceduri de infringement, situația din România ”nu a evoluat în direcția potrivită”, afirmă deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru în grupul Renew Europe.
”În țara noastră activiștii de mediu sunt bătuți, pentru că investighează defrișările ilegale”, spune el.
Sinkevičius și Comisia Europeană promit să facă mai mult pentru activiști.
Adeseori activiștii de mediu se supun unui risc considerabil, chiar și în Europa, fie că este vorba despre hărțuire, intimidare fizică sau altele.
Noua directivă vine cu clauze specifice pentru a susține și a asista persoanele care raportează încălcări ale legislației de mediu sau care au nevoie de ajutor pentru investigații.
”Ilegalitățile legate de mediu sunt în legătură directă cu implementarea legii”, susține Ștefănuță. Eurodeputatul a cerut Comisiei să ia în calcul aceste probleme atunci când distribuie bani țărilor membre, mai ales sub Mecanismul de Recuperare și Reziliență. Ungaria și Polonia deja se confruntă cu întârzieri în primirea fondurilor, din cauza neînțelegerilor pe care le au cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește independența Justiției.
Capcana biomasei
Sub presiunea de a reduce energia din cărbune și să se treacă la energie verde, UE a inclus în legislația sa dreptul de a utiliza biomasa pentru energie, respectiv peleții de lemn. Iar asta face defrișarea și mai atractivă.
Zoltan Kun, director al ONG-ului Wild Europe, spune despre decizia UE de a nu contoriza nivelul emisiilor din biomasă că este o cale greșită, pentru că, dacă dai foc oricărui tip de lemn, se emite carbon în aer imediat, iar copacilor nou plantați le va lua câteva decenii să absoarbă CO2 și să emită oxigenul necesar la schimb.
Industria lemnului, însă, nu este de acord cu această poziție.
Pădurea, asul din mâneca Europei
Aceste probleme regionale vin în contextul în care UE se concentrează pe păduri drept unul dintre principalele instrumente pe care se bazează pentru a-și atinge obiectivele verzi.
Săptămâna aceasta, Comisia și-a expus planurile de a crea o piața în credite ”de carbon” pentru fermieri și proprietari de păduri, care își gestionează pădurile astfel încât să capteze emisiile de carbon.
Dar, ”dacă UE vrea să crească numărul de regiuni protejate, ar trebui să pună niște bani pe masă”, spune Bouriaud.
”Dacă avem intenții serioase de a îndeplini obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere climatic în 2050, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă în pădure, pentru că vom culege ceea ce semănăm”, este de părere și austriacul Waitz.