Un studiu realizat în zece mari orașe din România arată că mai puțin de jumătate dintre locuitori sunt mulțumiți de calitatea aerului. Procentul coboară dramatic în București, unde doar un sfert dintre respondenți au o percepție pozitivă.
Cercetarea, realizată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană, indică o discrepanță majoră între satisfacția generală privind viața urbană și percepția asupra mediului.
Aerul, una dintre marile probleme ale orașelor
Deși 84% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de orașul în care trăiesc, doar 43% apreciază calitatea aerului. Bucureștiul iese însă clar în evidență, dar în sens negativ: cu doar 25% respondenți mulțumiți, Capitala ocupă ultimul loc între marile orașe analizate.
La polul opus, Cluj-Napoca ajunge la 52%, iar Iași la 36,7%.
Autorii studiului atrag atenția că percepția negativă este strâns legată de traficul intens și de arderile de deșeuri, factori care contribuie direct la poluare.
Traficul și infrastructura, evaluate critic
Percepția asupra traficului auto este una predominant negativă. Doar 23% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți de acest aspect, iar în marile orașe procentele sunt și mai mici: 15% în București și aproximativ 19% în Cluj-Napoca și Iași.
Nici infrastructura rutieră nu stă mult mai bine. La nivel național, 39% dintre respondenți se declară mulțumiți, în timp ce Bucureștiul înregistrează doar 28%, comparativ cu 40% în Cluj și 35% în Iași.
Transportul public, unul dintre puținele puncte forte
Spre deosebire de trafic și infrastructură, transportul în comun este apreciat de majoritatea respondenților. Aproape 78% se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți, iar în Cluj-Napoca procentul ajunge la 90%. În București, nivelul este de 68%, iar în Iași de 64,4%.
În schimb, problema locurilor de parcare rămâne una sensibilă: doar 28,7% dintre respondenți spun că sunt mulțumiți de numărul acestora.
Spațiile verzi, apreciate, dar insuficient protejate
Peste două treimi dintre respondenți (66%) sunt mulțumiți de calitatea spațiilor verzi, iar accesul la locuri de joacă (peste 75%) și la zone de sport și relaxare (72%) este evaluat pozitiv.
Cu toate acestea, dezvoltarea imobiliară haotică, poluarea și defrișările sunt identificate drept principalele amenințări pentru aceste spații.
Rețeaua pentru Natură Urbană subliniază că există o legătură directă între suprafața spațiilor verzi și calitatea aerului. „Traficul și arderile de deșeuri poluează, dar parcurile și pădurile urbane pot face diferența: reduc efectele poluării și fac verile mai ușor de suportat”, arată organizația.
Chiriile și proiectele verzi, puncte slabe
Doar 28,8% dintre respondenți sunt mulțumiți de nivelul chiriilor, cu variații între orașe: 19% în Cluj-Napoca, 33% în București și 36,5% în Iași.
În același timp, studiul evidențiază un deficit major de informare publică privind proiectele de infrastructură verde. Inițiative precum Inelul Verde Metropolitan Clujean sau Centura Verde București-Ilfov sunt slab cunoscute, ceea ce limitează implicarea comunității.
Legătura cu sănătatea, tot mai evidentă
Datele oficiale arată că aproape un milion de români sufereau de astm în 2022, iar prevalența bolii crește cu 50% la fiecare zece ani, în strânsă legătură cu poluarea aerului.
Autorii studiului concluzionează că, deși locuitorii orașelor apreciază viața urbană, există o discrepanță clară între așteptările populației și prioritățile autorităților, în special în ceea ce privește mediul și infrastructura verde.