Cu aproximativ 125.000 de ani în urmă, zone întregi din Arctica erau verzi, fiind acoperite de vegetație și arbuști, fapt demonstrat de mai multe studii. Acesta lucru s-ar putea repeta, pe măsură ce schimbările climatice duc la încălzirea regiunii.
Totul a pornit de la analiza a sute de mostre de ADN ale unor plante vechi de milenii, găsite pe fundul unui lac de pe insula Baffin, a cincea cea mai mare insulă din lume, în estul Arhipelagului Arctic Canadian, în zona Cercului Polar de Nord.
Potrivit oamenilor de știință de la universitatea din Colorado, această insulă nu a avut întotdeauna temperatura medie anuală de sub -9,5 grade Celsius, așa cum se întâmplă în prezent.
Analizele au arătat, de exemplu, că mesteacănul pitic, originar din unele ecosisteme canadiene, creștea aici cu 400 km mai la nord decât se întâmplă în prezent.
Dar descoperirile nu vorbesc doar despre trecut, ci și despre viitor. „Avem această imagine cu adevărat rară despre o anumită perioadă caldă din trecut, care a fost probabil cea mai recentă perioadă în care a fost mai cald decât în prezent în Arctica.
Asta ne arată la ce ne putem aștepta în viitor”, a spus cercetătorul Sarah Crump, conform Euronews.
Crump și colegii ei sunt de părere că, pe măsură ce temperaturile cresc primăvara și toamna, arbuștii pot ajunge să transforme regiunea dintr-o zonă albă într-una verde, ceea ce înseamnă că suprafața Pământului ar absorbi mai multă căldură de la soare, accelerând și mai mult încălzirea Arcticii.
Totodată, sub stratul de gheață din Groenlanda, cercetătorii au descoperit la o adâncime de 1,5 kilometri plante fosilizate, resturi bine conservate de crenguțe și frunze. Descoperirea sugerează că, la un moment dat, în ultimul milion de ani, o suprafață de aproximativ 1.300 de kilometri de la Polul Nord ar fi putut fi acoperită de pădure.
Echipa de cercetători spune că astfel de locuri, precum Groenlanda, pot fi mult mai afectate de încălzirea globală decât se credea anterior. Mostrele de plante rămase aproape intacte indică faptul că gheața care acoperă regiunea ar putea fi relativ tânără din punct de vedere geologic și s-ar fi putut topi de mai multe ori în ultimul milion de ani.
„Groenlanda poate părea departe, dar se poate topi rapid, ceea ce va crește nivelul oceanelor și va duce la inundarea orașelor precum New York, Miami, Dhaka. Aceasta nu este o problemă care să apară în 20 de generații. Aceasta este o problemă urgentă pentru următorii 50 de ani”, a atras atenția unul dintre coordonatorii studiului, Paul Bierman de la Universitatea din Vermont.
Citește și Cum va arăta Pământul peste 200 de milioane de ani. Ne întoarcem de unde am plecat?