Un studiu al genomului vechilor popoare siberiene arată că acestea au legături genetice cu populațiile care trăiesc astăzi în Estonia, Finlanda și Ungaria.
Un nou studiu al genomului vechi arată că vorbitorii de limbă maghiară, finlandeză și estonă din prezent au o ascendență siberiană semnificativă. Aceste rădăcini s-au răspândit probabil spre vest, pornind de la un grup de oameni care trăiau în stepele împădurite ale Munților Altai din Asia Centrală și de Est, acum 4.500 de ani, scriu cei de la publicația LiveScience.
Într-un studiu publicat pe 2 iulie în revista Nature, cercetătorii au analizat 180 de persoane care au trăit în nordul Eurasiei între perioada mezolitică și epoca bronzului (în urmă cu 11.000 - 4.000 de ani). Echipa a adăugat apoi aceste persoane într-o bază de date cu peste 1.300 de persoane antice analizate anterior, apoi a comparat aceste genomi cu cele ale persoanelor moderne.
O descoperire semnificativă a provenit din genomurile datând din perioada târzie a neoliticului până la începutul epocii bronzului (acum 4.500 - 3.200 de ani).
Citește articolul integral pe ȘtirileProTV.