Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii, dar câteva pahare pe săptămână?
Un nou studiu efectuat în Regatul Unit sugerează că până şi consumul unei cantităţi de băuturi alcoolice situată sub nivelul recomandat în prezent în Marea Britanie este asociat cu un risc ridicat de dezvoltare a unor probleme cardiovasculare, relatează Science Alert.
''Aşa-numita curbă în formă de 'J' a relaţiei dintre boli cardiovasculare şi consumul de alcool, ce sugerează anumite beneficii pentru sănătate în urma consumului redus până la moderat de alcool, este cel mai mare mit aflat în circulaţie, de când ni s-a spus că fumatul ne face bine'', a declarat specialistul în afecţiuni cardiovasculare Rudolph Schutte de la Anglia Ruskin University (ARU) din Marea Britanie.
Cercetătorii au analizat date cuprinse într-o vastă bază de informaţii biologice din Marea Britanie, numită UK Biobank, asociate unui număr de 333.259 de consumatori de alcool şi 21.710 de persoane care nu au băut niciodată alcool.
Ei au analizat aproape 7 ani de date, concentrându-se asupra momentelor în care participanţii s-au confruntat cu un eveniment cardiovascular, o afecţiune cardiologică sau o boală cerebrovasculară.
Cei care au renunțat la alcool au fost excluși din studiu
Echipa a exclus persoanele care au consumat alcool, însă au renunţat la acest obicei, încercând să limiteze astfel datele de la persoanele care ar fi putut înceta să bea alcool din cauza stării lor de sănătate.
În ciuda acestui fapt, cei care nu consumaseră alcool niciodată erau mai în vârstă, aveau un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat, o tensiune arterială mai mare şi erau mai puţin activi comparativ cu grupul care consuma alcool.
''Folosirea acestei strategii analitice permite autorilor să raporteze protecţia cardiovasculară generală conferită de alcool'', a notat echipa în acest studiu.
''În cohorta noastră, cei care nu au băut niciodată au fost mai în vârstă, mai puţin activi fizic, au avut un indice de masă corporală mai mare şi au fost mai puţin înstăriţi din punct de vedere socio-economic. Chiar şi după ajustarea realizată luând în calcul aceşti factori de risc cardiovascular, cei care nu au băut niciodată alcool au prezentat un risc cu 31%, 51%, respectiv 46% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular, boală cardiacă ischemică, respectiv o afecţiune cerebrovasculară'', au adăugat cercetătorii.
Aşadar, pentru a elimina aceşti factori ce pot induce confuzie, echipa a comparat ulterior persoanele care consumau cele mai mici cantităţi de băuturi alcoolice cu cei care beau mai mult şi a descoperit că vinul avea un efect minim de protecţie împotriva bolii cardiace ischemice, însă nu a fost asociat cu alte probleme cardiovasculare.
Pentru alte produse alcoolice, cum ar fi berea şi băuturile spirtoase, chiar şi în cazul persoanelor care consumau mai puţin de 14 unităţi de alcool pe săptămână - nivelul maxim recomandat în ghidurile sanitare din Marea Britanie - efectele sunt mult mai evidente.
''În cazul consumatorilor de bere, cidru şi spirtoase, chiar şi cei care beau sub 14 unităţi pe săptămână au prezentat un risc ridicat de a ajunge la spital, în urma unui eveniment cardiovascular ce implică inima sau vasele de sânge'', a declarat Schutte.
''Deşi auzim multe despre băutorii de vin care au un risc mai redus de boală coronariană, datele noastre arată că riscul lor de a prezenta alte evenimente cardiovasculare nu este redus'', a adăugat el.