Apicultorii din România au solicitat stoparea importului de miere din Ucraina, acuzând concurenţa neloială între ceea ce produc ei şi ceea ce intră din spaţiul extracomunitar, mai ales în contextul în care datele la nivelul UE arată că 40% din mierea importată este falsă.
În acest context, ne întrebăm cu toții cum putem recunoaște mierea falsă. Apicultorul Ildiko Kepes a explicat, la Prima News, cum poate fi identificată mierea unde nu s-a intervenit fizic sau chimic.
„Se recunoaşte destul de greu. Există mai multe teste sugerate de experţi. Avem un apiterapeut la Cluj destul de cunoscut, ne-am întâlnit la un târg şi m-a rugat să desfac capacul unui borcan şi să îi permit să miroasă mierea. Am acceptat. A desfăcut capacul, a mirosit şi mi-a zis: `Da, este bună, o cumpăr`. Şi am întrebat-o: `Cum v-aţi dat seama că este bună?`. Mierea când desfaci capacul trebuie să aibă un miros.
Nu la minus cinci grade la Târgul de Crăciun, acolo nu va avea miros. Dar la o temperatură normală peste 15 grade, dacă mierea nu are miros, mi-a spus că înseamnă că a fost supraîncălzită. Asta nu înseamnă că este fake, dar şi-a pierdut multe din proprietăţi. Ăsta e un test pe care l-am încercat şi eu cu toate sortimentele noastre şi, într-adevăr, când desfaci capacul, trebuie să simţi un miros dulce”, a declarat Ildiko Kepes.
Ea a precizat că cea mai bună miere este cea asupra căreia nu s-a intervenit fizic sau chimic.
„Cea mai bună miere este mierea făcută de albine, cea în care nu s-a intervenit fizic, chimic, mierea în compoziţia căreia nu s-a intervenit. Toată mierea este bună. Unele au mai multe vitamine şi minerale decât celelalte, unele au mai puţini alergeni, polen, nectar, cum e mierea de brad, altfel sunt recomandate a fi consumate seara, pentru că au efect liniştitor cum este mierea de tei. Altele sunt recomandate persoanelor cu acid la stomac sau copiilor sub doi ani, cum este mierea de salcâm. Apiterapeuţii mai nou recomandă mierea închisă la culoare, mierea din zona montană”, a explicat apicultoarea.
Ea a mai fost întrebată de ce mierea se zahariseşte.
„Corect ar fi să nu mai folosim termenul ăsta, să folosim termenul de cristalizare. Termenul de zaharisit este numai în limba română şi creează o confuzie. Mierea naturală cristalizează. Şi mierea de salcâm cristalizează, dar mult mai târziu. Cristalizarea este un fenomen normal al mierii şi este de multe ori garanţia calităţii mierii, nu s-a intervenit, nu a fost supraîncălzită ca să oprim cristalizarea.
Mierea, atunci când cristalizează, se pune într-un aparat, pe vremuri se punea într-o oală cu apă, pentru a fi decristalizată. Şi dacă o decristalizăm mult prea multă vreme şi nu facem procesul în mod controlat, să nu treacă mierea peste 38-40 de grade ca să îi omorâm toate enzimele, dacă se face într-o manieră controlată, este în regulă, dar va recristaliza după o anumită perioadă.
Dacă se face într-o manieră necontrolată sau cu intenţie să fie supraîncălzită, atunci nu va mai cristaliza aşa cum trebuie”, a mai explicat Ildiko Kepes.