China se pregătește să lanseze Chang’e-7, una dintre cele mai ambițioase misiuni lunare din ultimii ani, cu obiectivul de a afla câtă apă înghețată există în regiunile permanent umbrite de la Polul Sud al Lunii și, mai ales, dacă această resursă poate fi exploatată pe viitor.
Misiunea se remarcă printr-un „hopper”, un robot capabil să sară peste terenul accidentat și să pătrundă în craterele în care lumina Soarelui nu ajunge niciodată.
China își extinde astfel programul de explorare lunară Chang’e, început în urmă cu aproximativ două decenii, trecând de la simpla explorare a satelitului natural al Pământului la identificarea resurselor care ar putea susține viitoarele misiuni umane, scrie The Conversation.
Apa de pe Lună există. Întrebarea este câtă poate fi folosită
Oamenii de știință au dovezi solide că există apă pe Lună, însă nu se știe cu exactitate câtă apă înghețată este accesibilă în craterele aflate permanent în umbră, cât de adânc este îngropată și sub ce formă se găsește.
Aceste zone se află în unele dintre cele mai dificile regiuni ale Lunii, unde temperaturile pot coborî mult sub -200 de grade Celsius, iar terenul este abrupt și fragmentat.
Tocmai aici intervine Chang’e-7.
Misiunea va include un orbiter, un modul de aselenizare, un rover și un vehicul de tip „hopper”, conceput pentru a se deplasa prin salturi. Acesta va putea coborî în zone în care un rover convențional pe roți ar avea dificultăți să ajungă.
O infrastructură esențială există deja. Satelitul-releu Queqiao-2, lansat în martie 2024, va asigura comunicațiile dintre Pământ și suprafața Lunii și va sprijini noua misiune.
O posibilă zonă de aselenizare este situată pe o creastă iluminată sau în apropierea acesteia, lângă craterul Shackleton, în regiunea polului sudic al Lunii.
Robotul săritor, vedeta misiunii
Vehiculul capabil să sară reprezintă una dintre cele mai interesante componente ale Chang’e-7.
În loc să încerce să traverseze lent terenul extrem de accidentat, acesta va putea efectiv să sară peste obstacole și să pătrundă în craterele permanent umbrite. Acolo se află unele dintre cele mai importante depozite potențiale de gheață.
Misiunea nu va încerca să demonstreze dacă există apă. Acest lucru este deja susținut de dovezi științifice. Obiectivul este să determine unde se află apa, în ce concentrație, sub ce formă și dacă poate fi exploatată cu adevărat.
Este o schimbare importantă de perspectivă: Luna nu mai este privită doar ca un obiect de explorat, ci ca un posibil depozit de resurse pentru viitoarele misiuni.
China și NASA aleg strategii diferite
Statele Unite urmăresc același obiectiv pe termen lung – realizarea unor operațiuni lunare –, dar NASA a ales o abordare diferită.
Prin programul Commercial Lunar Payload Services (CLPS), NASA cumpără servicii de transport, mobilitate și tehnologii lunare de la companii private care dezvoltă și operează propriile nave spațiale. În prezent, NASA are contractate 17 livrări care transportă peste 60 de instrumente.
Unele dintre aceste misiuni au încercat deja tehnologii asemănătoare celor pregătite de China. Misiunea IM-2 a companiei Intuitive Machines a transportat un burghiu și un spectrometru pentru studierea substanțelor volatile, un mic vehicul capabil să se deplaseze prin salturi și o rețea experimentală de comunicații.
Misiunea americană a întâmpinat însă probleme: modulul de aselenizare s-a răsturnat după aterizare și a fost oprit după numai o zi.
De la găsirea apei la folosirea ei
Chang’e-7 este doar o etapă dintr-un program mult mai amplu.
O misiune Chang’e-8, planificată pentru o posibilă lansare în 2028, ar urma să facă un pas suplimentar și să testeze modalități prin care resursele lunare ar putea fi utilizate.
Ulterior sunt avute în vedere misiuni cu echipaj uman și, pe termen mai lung, construirea unei stații internaționale de cercetare lunară, proiect coordonat de China și Rusia.
În paralel, NASA va folosi experiența acumulată prin CLPS în cadrul programului Artemis, care urmărește dezvoltarea infrastructurii necesare unei prezențe umane pe Lună.
Miza este uriașă: gheața poate furniza nu doar apă pentru astronauți, ci și componente care pot fi transformate în oxigen și hidrogen, inclusiv pentru producerea combustibilului.
Astfel, cursa pentru Polul Sud lunar nu mai este doar despre cine ajunge primul. Este despre cine reușește să înțeleagă și să folosească resursele unei lumi în care viitorii exploratori ar putea încerca să trăiască și să muncească.
