Multă vreme, experții au fost nedumeriți de declinul brusc al civilizației mayașe. Misterul din spatele prăbușirii orașului preaztec Teotihuacan, situat la nord-est de actualul Ciudad de Mexico, începe să se risipească, odată cu noile cercetări.
Un studiu recent arată că o serie de cutremure masive care au avut loc în perioada 100 – 600 d.Hr. au jucat un rol semnificativ în declinul și, în cele din urmă, eventuala abandonare a orașului, scrie Live Science.
Teotihuacan, cândva un oraș înfloritor, cu peste 100.000 de locuitori la apogeul său, între 150 î.Hr. - 650 d.Hr., a cunoscut un declin demografic accentuat secole mai târziu.
Cercetarea, publicată în Journal of Archaeological Science: Reports, susține că nu mai puțin de cinci mega-seisme au zguduit orașul, provocând daune ireparabile, care au dus, în cele din urmă, la părăsirea lui.
ASTĂZI PE SPOT:
Condus de geologul spaniol Raul Perez-Lopez, studiul evidențiază puterea extraordinară a mega-seismelor, cu o eliberare de energie echivalentă cu cea a mii de bombe nucleare.
Potrivit autorului principal al studiului, un singur mega-seism a dus la eliberarea unei energii seismice echivalente cu 32.000 de bombe nucleare cum a fost cea de la Hiroshima.
Aceste evenimente seismice au afectat dramatic orașul, cu dovezi ale daunelor găsite pe fațadele piramidelor, care au fost analizate pentru acest studiu.
În ciuda eforturilor de a consolida structuri precum Piramida Soarelui după cutremure, Teotihuacan nu a putut fi refăcut, fiind, în cele din urmă, părăsit.
Abandonarea orașului, la sfârșitul secolului al VII-lea, a urmat unei perioade de declin demografic și de pierdere a puterii geopolitice, semnalând sfârșitul unei ere pentru civilizația mayașă.