Instrumentele de inteligență artificială ne ajută să lucrăm mai repede, dar folosirea lor excesivă poate avea un cost: ne putem pierde treptat unele abilități, de la scris și gândire critică până la capacitatea de a reține informații și de a rezolva probleme. Specialiștii avertizează că, atunci când lăsăm AI să gândească în locul nostru, obținem uneori rezultate mai bune pe termen scurt, dar riscăm să devenim mai puțin capabili să lucrăm independent.
Soluția nu este să renunțăm la aceste instrumente, ci să învățăm să le folosim astfel încât să ne dezvolte gândirea, nu să o înlocuiască.
Atunci când folosim instrumente externe pentru a reduce efortul mental necesar îndeplinirii unei sarcini, recurgem la ceea ce se numește externalizare cognitivă. Este ceea ce facem când, de exemplu, folosim un calculator pentru a rezolva o problemă de matematică sau un calendar pentru a ne aminti o programare, scrie Vox.com.
Instrumente precum Claude și ChatGPT pot face mult mai mult. Pot să redacteze lucrări pentru facultate sau să creeze prezentări profesionale - „o amploare a externalizării cognitive fără precedent”.
Chiar dacă externalizarea cognitivă ne poate ajuta să fim mai productivi, pe măsură ce delegăm tot mai multe sarcini mentale, putem deveni mai uituci sau putem observa că anumite abilități, precum scrisul, încep să se deterioreze: ne pierdem treptat competențele. În engleză, fenomenul poartă denumirea de deskilling, un termen provenit din economie.
Folosirea excesivă a AI poate afecta gândirea critică, scrisul, creativitatea și memoria. Îngrijorările sunt evidente mai ales în rândul tinerilor: 68% dintre adulții din Generația Z din SUA se tem că delegarea sarcinilor către AI le limitează dezvoltarea abilităților, iar o proporție similară consideră că tehnologia descurajează gândirea critică și învățarea prin interacțiunea cu ceilalți.
Totuși, deși mulți se tem de efectele negative, tentația de a economisi timp și efort rămâne puternică. Creierul preferă calea mai ușoară, explică psihologul Daniel Willingham, iar gândirea presupune un efort care nu garantează întotdeauna un răspuns corect.
Specialiștii spun însă că putem folosi AI fără să ne diminuăm capacitățile cognitive, dacă apelăm la ea în mod conștient.
Utilizarea excesivă a AI ne poate afecta abilitățile în timp
Un studiu realizat pe aproape 1.000 de elevi de liceu a constatat că cei care au folosit ChatGPT au obținut rezultate cu 48% mai bune la un test de matematică decât colegii care nu au avut acces la instrumentul AI. Însă, atunci când au fost testați din nou fără chatbot, rezultatele lor au fost cu 17% mai slabe decât ale elevilor din grupul de control, care nu avuseseră niciodată acces la ChatGPT.
Cercetări similare au ajuns la aceeași concluzie: transferând către inteligența artificială o parte din efortul cognitiv, elevii au obținut beneficii pe termen scurt, dar capacitatea de a gândi poate fi afectată pe termen lung.
Evan Risko, profesor de psihologie la Universitatea din Waterloo, Canada și coautor unui al unui studiu de referință despre externalizarea cognitivă, publicat în urmă cu aproximativ un deceniu, spune că, în timp ce externalizarea cognitivă ne ajută să compensăm limitele memoriei, atunci când delegăm procese mentale importante riscăm să ne compromitem performanța cognitivă.
Memoria de lucru și atenția selectivă sunt relativ rezistente, însă alte abilități, precum calculele, trebuie exersate pentru a fi păstrate. Potrivit cercetătorilor, folosirea AI poate afecta atât învățarea, cât și menținerea acestor abilități, fără ca utilizatorii să-și dea seama. Rezultatele bune obținute cu ajutorul tehnologiei îi pot face să se simtă mai competenți decât sunt în realitate și să nu observe cât de greu le-ar fi să se descurce singuri.
Alegeți cu atenție sarcinile pentru care folosiți AI
„Faptul că AI poate îndeplini numeroase sarcini nu înseamnă că trebuie să îl folosim întotdeauna”, avertizează și Anjali Singh, cercetătoare la Universitatea Texas din Austin. De exemplu, dacă lăsăm AI să scrie în locul nostru, pierdem ocazia de a ne exersa gândirea și de a ne îmbunătăți exprimarea. „Dacă externalizăm în mod repetat astfel de abilități către AI și nu mai desfășurăm noi înșine activitățile respective, apare pierderea competențelor”, explică Singh.
Cercetările sugerează că este mai util să folosim AI pentru a ne îmbunătăți munca decât pentru a o face în locul nostru. Într-un studiu pe 133 de avocați specializați în brevete, toți au avut rezultate mai bune cu ajutorul AI, dar, după retragerea accesului, beneficiile au dispărut în cazul celor mai tineri. Avocații cu experiență au continuat, în schimb, să performeze mai bine decât cei care nu folosiseră instrumentele.
Un experiment cu peste 200 de studenți a evidențiat aceeași diferență: cei care au folosit AI pentru a-și dezvolta ideile au obținut rezultate mai bune ulterior decât cei care au lăsat tehnologia să lucreze în locul lor.
„Cea mai bună modalitate de a folosi aceste instrumente pare să fie aceea de a aprofunda propria gândire și înțelegere, în loc să lăsăm AI să gândească în locul nostru”, spune Lauren Richmond, profesoară de științe cognitive la Universitatea Stony Brook.
Cereți-i chatbotului să se comporte ca un profesor
Folosirea AI pentru a învăța poate deveni copleșitoare: răspunsurile lungi și pline de detalii nu lasă întotdeauna timp pentru asimilarea informațiilor. Spre deosebire de cărți sau de căutările pe Google, care presupuneau un ritm mai lent, chatboturile oferă informații aproape instantaneu. „Nu mai avem acele momente în care să reflectăm”, explică Anjali Singh, cercetătoare la Universitatea Texas din Austin.
Pentru a învăța eficient, ajustați instrucțiunile chatbotului și cereți-i să vă provoace să gândiți, nu să rezolve sarcinile în locul vostru. ChatGPT, Claude și Gemini oferă și instrumente dedicate învățării, care funcționează ca meditatori: pun întrebări, explică problemele pas cu pas și încurajează utilizatorii să găsească singuri soluții, în loc să le ofere doar răspunsuri.
Încetiniți ritmul și nu evitați efortul
Viteza cu care AI poate realiza sarcini este tentantă, dar riscă să ne reducă implicarea în procesul de gândire. Încetinirea ritmului și obligarea noastră de a gândi mai critic reprezintă o modalitate simplă de a ne păstra autonomia și de a ne proteja capacitățile cognitive.
Pentru a ne păstra gândirea critică, specialiștii recomandă să colaborăm cu AI, nu să îi cedăm deciziile. De exemplu, cereți-i mai multe variante ale unui text și comparați-le. „Simplul act de a compara lucruri stimulează numeroase procese de gândire critică”, explică Advait Sarkar, cercetător la Universitatea Cambridge.
Matt Beane, profesor la Universitatea California din Santa Barbara, avertizează că a lăsa AI să gândească în locul nostru este „cel mai mare dușman al nostru”. Soluția este să folosim instrumentele activ, cerând feedback, indicii și explicații, dar și să verificăm periodic ce putem face fără ajutorul lor. Dacă unele abilități au slăbit, le putem recupera prin exercițiu: citind, scriind și făcând calcule pe cont propriu.
C.S.
Horoscop zilnic: 15 octombrie
Amenzile CNA se dublează după 17 ani. Pentru ce încălcări se pot plăti până la 440.000 de lei
Universitatea Craiova - Getafe la TV: Cine transmite meciul din Conference League
Luca Niculescu și PSD, despre moștenirea Guvernului Ilie Bolojan: Deficitul a scăzut, dar economia a încetinit
