Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, anunță modificări la cloud-ul guvernamental și critică termenele din PNRR - Interviu

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, anunță modificări la cloud-ul guvernamental și critică termenele din PNRR - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>
Foto: Spotmedia.ro

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja (PNL), spune că România a decis să își creeze un cloud guvernamental fără să aibă o strategie clară. Ba mai mult, că țara noastră și-a asumat un calendar nerealist pentru achizițiile necesare realizării cloud-ului, cu bani din PNRR.

Într-un scurt interviu pe care l-a acordat pentru spotmedia.ro la Iași - unde a luat parte la evenimentul IQ Digital Summit - ministrul liberal a vorbit despre ce ar urma să se întâmple cu proiectul de cloud chiar în zilele următoare, care este situația licitației pentru 5G - a cărei lansare se tot amână din 2018 încoace - dar și cine și ce are de făcut ca să nu mai fim ultimii din Uniunea Europeană în ceea privește competențele digitale, în Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI).

Reprezentanți ai industriei IT spun că primul pas în procesul de digitalizare este crearea unei identități electronice pentru cetățeanul român. Este modalitatea prin care cetățeanul să poată fi identificat electronic, iar acțiunile sale - cum ar fi semnarea unui act sau efectuarea unei plăți - să aibă putere juridică. Ce veți face, concret, pentru a crea această identitate electronică a cetățeanului român?

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este autoritatea de stat responsabilă pentru aceste domenii. Asta înseamnă că poate veni pe masa Guvernului și în Parlament cu proiecte de lege.

Deci noi putem să umblăm la cadrul legislativ care să reglementeze semnătura electronică avansată (care poate fi folosită de cetățean în relația cu instituțiile statului, dar nu și în relație cu privații - n.red.). Și de fapt, să dăm posibilitatea oamenilor să acceseze această semnătură mult mai ușor decât o pot accesa, la acest moment, pe cea calificată (care poate fi folosită și în relația cu statul, dar și în relația cu privați - n.red.).

Acum românii au acces la acest tip semnătură electronică doar contra cost, nu?

Da. STS pune la dispoziție gratuit această semnătură, dar numai pentru instituțiile statului. Și sigur că utilizarea ei implică un proces. Trebuie să îți iei cu tine un stick. Îl uiți. Îl pierzi. E complicat.

Pe de altă parte - într-adevăr, sunt de acord cu ce spune industria - nu poți să ai digitalizare dacă tu nu ai rezolvat identitatea, modul în fiecare român, fiecare cetățean se autentifică în raport cu instuțiile statului.

Sunt 2 lucruri foarte concrete care se fac. Pe de o parte există un proiect european în implementare în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) – o autoritate în subordinea ministerului nostru – el se intitulează PS CID (Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală) și este un proiect de 20 de milioane de euro, dacă țin bine minte. Și vizează exact crearea unui modul de autentificare a cetățenilor în raport cu statul (este realizat de un conrțiu condus de Orange - n.red.).

Odată finalizat, pe orice website, pe orice aplicație a statului, ne vom autentifica în același mod, inclusiv prin sisteme simple de recunoaștere facială. Așa cum avem astăzi online banking cu recunoaștere facială, într-un an, un an și jumătate – când acest proiect se va finaliza – vom putea intra pe ghiseul.ro sau pe alte aplicații să ne autentificăm mult mai simplu.

Eu sper că va fi și mai repede de un an și jumătate. Dar am avansat un termen de care să știu că ne putem ține.

De asemenea, există în PNRR un angajament pe care România și l-a luat de a avea cred că 4,5 milioane de cărți de identitate electronice. Și ele depind de MAI, nu de ministerul nostru. Dar vor avea posibilitatea acestor semnături avansate sau calificate. Așa cred că sunt gândite.

La finele lunii februarie existau doar puțin peste 1.200 de astfel de cărți de identitate electronice, din informațiile noastre. Până când trebuie eliberate 4,5 milioane?

Cred că 2025 sau, cel târziu, 2026. Pentru că nu se pot emite, procesa și primi toate aceste cărți de identitate.

Când se lansează licitația pentru 5G? Nu ține direct de minister, dar influențează industria IT. Încă din 2017, Ministerul de Finanțe previziona că, în următorul an, va încasa bani din vânzarea acestor licențe. În 2020, dl. Sorin Grindeanu – la acea vreme președinte al ANCOM – a spus că mai rămâne puțin în funcție, chiar dacă deja revenise și în politică și nu mai era compatibil cu postul, pentru a se asigura că documentația licitației e pe făgașul bun. Documentația a plecat pe circuitul de avizare și n-am mai auzit nimic despre ea. Iar ANCOM a precizat, în strategia pentru anul 2022, că va lansa licitația în trimestrul III. Ce știți despre acea licitație? Se va lansa?

Este și un angajament trecut în PNRR, să știți. Sunt următoarele provocări.

În primul rând, situația Codului Comunicațiilor. Anumite prevederi ale sale au fost declarate neconstituționale, de către Curtea Constituțională a României (în urma unei sesizări a USR - n.red.). Nu mai departe de săptămâna trecută s-a întâmplat asta.

Așteptăm motivarea Curții, să vedem exact ce a identificat Curtea drept elemente neconstituționale. Pentru a putea accelera modificările necesare și pentru a avea acest Cod al Comunicațiilor promulgat.

De ce este important? Pentru că el setează anumiți parametri. De exemplu, stabilește orizontul de timp pe care se poate face o asemenea investiție.

Operatorii privați trebuie să știe că vor beneficia de un «return of investment» (randament al investiției - n.red.) pentru aceste investiții pentru un anumit interval de timp. Ideal cât mai lung din perspectiva lor, ca să merite investiția. De asta avem nevoie de Codul Comunicațiilor, în această situație.

Ce s-a mai întâmplat din 2017 – 2018? Toată dezbaterea legată de siguranța națională și anumite echipamente care provin din afara unor spații agreate (excluderea Chinei și a Huawei - n.red.). S-a adoptat Legea 5G prin care s-a stabilit o procedură prin care operatorii să se acrediteze. Au început deja să o facă.

Asta a inclus anumite costuri în plus pentru operatori, care vin acum și spun: «Vreți să schimbăm în 5-7 ani aceste componente (care sunt deja instalate, dar nu respectă noile cerințe impuse prin Legea 5G)? Atunci trebuie să ne creați condiții de piață mai bune. Sau noi nu ne asumăm un ritm la fel de rapid cum își dorește statul pentru extinderea rețelei 5G».

Deci este posibil și să ne trezim că nu cumpără pe cât își dorește statul aceste licențe. Și atunci, de fapt, o să avem zone din România care nu vor avea acces la zone de viteză 5G.

Pe de altă parte, ne vom trezi și că mediul privat nu reușește să genereze suficientă profitablitate pe piața românească. Și deja avem aici o piață destul de concentrată în ceea ce privește operatorii. Și noi ne dorim o piață cât mai competititvă.

Cum se va realiza, până la urmă, cloud-ul guvernamental? Proiectul de ordonanță lansat în dezbatare publică de guvernul din care și dumneavoastră faceți parte dădea puteri exinse ministerului pe care în conduceți, ADR, Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului Român de Informații (SRI) pentru realizarea lui. Iar reprezentanții industriei au spus atunci că instituțiile statului nu au capacitatea e a gestiona, în regie proprie, un asemenea proiect. Și că acest cloud ar trebui realizat în colaborare cu marii furnizori de servicii de profil din lume.

Eu cred că este un lucru bun că există dezbatere publică cu privire la acest subiect. Și că la mijlocul lunii martie s-a pus în transparență acest proiect de ordonanță. El sută la sută este perfectibil.

Și vă dau câteva linii, la care eu țin foarte mult. Prima este aceea a unui cloud hibrid, care să includă atât componenta statului – aceea de cloud privat, cloud închis – cât și o componentă a mediului privat de cloud public sau comercial.

Asta înseamnă că pe de o parte ne vom strădui să protejăm datele cetățenilor români și să le gestionăm, la nivel de infrastructură, pe teritoriul României, prin centrele pe care STS le va gestiona.

Și pe de altă parte, vom reuși să conectăm acest cloud la soluții din zona comercială. Astfel încât să beneficiem aici de partea de inovare a mediului privat. În plus, pe partea de costuri, de multe ori statul nu poate rivaliza, ca structură de cost, cu un partener privat.

Și cel puțin în ceea ce privește nivelul «software as a service» – în acel magazin guvernamental de aplicații care se va crea – țin foarte mult să fie, în principal, aplicații produse de mediul privat. Dacă statul, prin ADR, va produce alte aplicații, ele trebuie să intre într-o competiție corectă cu mediul privat.

Și beneficiarii, instuțiile publice, locale, centrale, alți actori din piață să poată avea acces la toate aceste soluții și să aleagă ce este mai bine pentru dânșii, din punct de vedere al specificațiilor, nevoilor și costurilor.

Avem un orizont de timp pentru realizarea acestui cloud?

Îl avem în PNRR. Deși – după cum am mai spus – jaloanele, țintele asumate de România nu au fost realiste. Și nu sunt realiste.

Noi până la finalul lunii iunie trebuie să avem această ordonanță adoptată.

Vom avea la începutul lunii iunie – deci în foarte scurt timp – o dezbatare publică asupra conținutului. Dar deja v-am dat câteva elemente pe care piața le-a cerut: cloud hibrid.

Și principiul cloud first: atunci când avem un sistem informatic nou, trebuie să ne gândim mai întâi dacă poate fi compatibilizat cu un cloud și să adoptăm acea soluție.

De asemenea, când un sistem existent deja ajunge la capătul duratei de viață, să găsim soluția să-l înlocuim cu o soluție compatibilă cu sistemul cloud. Și asta a fost o cerere a pieței.

Textul ordonanței spunea că statul deține proprietatea asupra unor sisteme private. Lucru care nu este corect. Nu se poate. Și vom regla acest aspect în versiunea finală a ordonanței. Suntem într-un dialog cu Comisia Europeană și vom avea în cel mai scurt timp – repet, în intervalele specificate în PNRR – acest cadru legislativ.

Dar implementarea lui... Nu se va putea organiza și finaliza o achiziție publică, în termenul din PNRR. E imposibil să faci în 3 luni de zile procedura pentru implementarea unei investiții de 400-500 de milioane de euro.

Cine știe un bob de adminstrație își dă seama că cine a scris asta în PNRR nu s-a gândit foarte mult.

De ce am ajuns pe utlimul loc în DESI la aproape toate capitolele? Și ce e de făcut? Știu că nu toate măsurile care ar trebui luate țin direct de ministerul pe care îl conduceți. Dar dacă vă cere premierul luni o soluție, dacă vă întreabă «Domnule ministrul al Digitalizării, cum propuneți să rezolvăm chestiunea locului pe care îl ocupă la acest moment România în DESI?». Ce i-ați spune?

Indicele DESI include mai multe componente. O parte țin de digitalizarea serviciilor publice. O altă parte ține de competențele digitale, unde suntem pe ultimul loc. Sau pe ultimele locuri, în orice caz.

Cred că problema principală a rezultat dintr-o lipsă de continuitate a proiectelor mari, pe zona de digitalizare a proiectelor publice. Chiar și acum, avem pe 2014 – 2020 multe proiecte pornite de alte ministere de care țin respectivele module.

Să menționăm digitalizarea sistemului de înmatriculare a vehiculelor.

În ce stadiul este acest proiect?

Acesta este lucrul pe care vreau să-l văd și eu, împreună cu Ministerul de Interne care gestionează acest proiect. Și sunt multe astfel de proiecte în curs. Plus că vin peste noi proiectele din PNRR.

Unde ministerul pe care-l reprezint va avea un rol de motor, de stimulare a proceselor. Dar nu vom putea să ne substituim ministerelor de linie. De exemplu, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Educației care au foarte mulți bani alocați prin PNRR pe componenta 7 – cea de 1,9 mld. pe digitalizare.

Implementarea cu succes a acestor proiecte nu va depinde doar de noi. Asta este realitatea.

Vorbim despre competențe digitale în școli. Aici trebuie adoptată o strategie națională de digitalizare a educației. Ea este în lucru, din ceea ce știu.

Am discutat recent cu domnului ministru Cîmpeanu să o finalizăm împreună și să o punem în spațiul public.

Și probabil mă veți întreba: «Dar de ce mai avem nevoie de încă o strategie?» Tocmai din nevoie de continuitate a politicilor pe care le avem.

Noi nu putem pleca direct cu proiecte. Cum din păcate s-a întâmplat în alte cazuri. M-ați întrebat despre proiectul cloud. Acolo n-a existat o strategie pe cloud a României. În bună măsură, să fim cinstiți, nu există nici astăzi.

Care-i viziunea? Ce nevoi avem noi? Care-i diagnosticul? Ce soluții găsim la aceste nevoi? Și există riscul să proiectăm un sistem care să nu răspundă la nevoile reale ale statului și ale cetățenilor. Există acest risc.

Deci nu vreau să replicăm acest risc, în zona de competențe digitale. Fonduri avem.

Apelul care se va deschide cel mai curând e pentru competențe digitale în rândul IMM-urilor. Și acesta depinde de noi. Chiar am trimis la Comsie, săptămâna aceasta, ultima versiune de ghid, care are avizul de principiu al Consiliului Concurenței.

Dumnealor au considerat că ar include elemente de ajutor de stat. Deși nu ajutăm firma, ajutăm angajatul individual. Dar au considerat în acest fel. Am modificat acest ghid în timp record și l-am retrimis la Comisie. Astfel încât să putem lansa programul prin care angajații în IMM-uri să poată dobândi competențe digitale, inclusiv avansate, cum ar fi blockchain și AI.

Sunteți ministru de mai puțin de o lună...

De 3 săptămâni și 2 zile. Le număr în fiecare zi.

Dacă veți rămâne în funcție până la alegerile din 2024, care sunt principalele 3 proiecte pe care doriți le veți realiza?

Rolul acestui minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării – de fapt rolul oricărui minister – este să seteze politice publice, strategia, și cadrul de reglementare.

Vreau să încep cu cercetarea. Pentru că mi se reproșează des că vorbesc numai despre digitalizare.

În sistemul de cercetare românesc există două mari probleme. Prima este o fragmentare excesivă între Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare (INCD) - dintre care 47 sunt în subordonarea ministerului pe care-l reprezint – avem și institutele Academiei, avem și universitățile.

Experții Comisiei Europene (CE) ne recomandă consolidarea acestui sistem. Și vom avea un proiect legislativ prin care vom facilita fuziunea acestor instituții. Și de asemenea, premierea celor care merită să primească mai mulți bani de la buget.

Ideea nu este să dăm puțin către toată lumea, ci să dăm mai mult către cei care merită. Iar în acest domeniu al cercetării există niște indicatori obiectivi. Produci cercetare de înalt nivel, publici în jurnale indexate foarte bine, reușești transferul tehnologic?

Și aici ajungem la a doua problemă. Cercetării românești îi lipsesc banii. Iar puținii bani pe care îi are îi dă pe cercetare tehnologică, fără a reuși tranferul tehnologic în piață.

Deci cel puțin pe zona de cercetare, acestea sunt prioritățile.

Cu alte cuvinte, instituția de cercetare care este eficientă o va îngloba pe care care nu este?

Cea care este performantă, aș spune, din punct de vedere științific și al transferului de tehnologie, în piață. Da.

Apoi, pe partea de inovare, îmi doresc foarte mult ca România să aibă un mecanism de fund matching. Astfel încât statul să vină lângă un angel investor privat și să reducă riscul mare aferent unui strat-up (căruia, în primele etape de activitate, îi este foarte dificil să atragă finanțare - n.red.).

Au făcut-o și în Sillicon Valley și în Israel și în Singapore. S-a adoptat acest model și dintr-o analiză a Băncii Mondiale – care cred că nu este încă publică, dar va fi în perioada imediat următoare - o să vedeți că cea mai mare problemă a acestui ecosistem de start-up-uri românești este că îi lipsește finanțarea în primele runde necesare, în etapele de «seed founding» și când e nevoie de un angel investor.

Avem maturitatea să implementăm mecanismul ăsta corect, fără ca banii de la stat să ajungă „la cine trebuie”, adică la acei investitori care au anumite avantaje?

Sunt convins că un cadru legislativ bine gândit, riguros și transparent – care lasă cât mai puține decizii la stat și cât mai multă decizie la privat, la angel investor cu reputație internațională – va asigura un succes.

Și pe zona de digitalizare, care este proiectul major al mandatului?

Aici încerc să îmi asum ceva care ține strict de ministerul pe care îl reprezint. Și deși nu este un proiect ușor.

Vreau să duc proiectul de cloud până într-un punct în care este adaptat nevoilor cetățenilor României și statului român.

Soluția pe care eu o susțin aici este o implementare graduală, în care facem aceste achiziții de echipamente gradual. Nu să ne arucăm la achiziții foarte mari de la început, din cauză că, în momentul în care am scos echipamentele din țiplă, ele încep să îmbătrânească. Și au o durată de viață limitată 5 – 10 ani de zile.

Dacă pe măsură ce vom avea solicitări de la alte instituții ale statului să folosească acest cloud, vom crește această capacitate. Nu vom cumpăra totul de la început, astfel încât să putem gestiona gradual și prudent acest mare proiect.