Inteligența artificială riscă să amplifice inegalitățile sociale și economice, avertizează economiștii Daron Acemoglu și Chris Pissarides, ambii laureați ai Premiului Nobel, care susțin că tehnologia modernă favorizează angajații deja bine educați și bine plătiți, în timp ce transformă profund piața muncii și poate lăsa în urmă lucrătorii de la bază.
Angajaţii cu cele mai mari venituri și cei mai experimentați adoptă inteligența artificială în activitatea lor mult mai rapid decât ceilalți, într-o ruptură care riscă să adâncească inegalitățile pe măsură ce tehnologia se răspândește pe piaţa muncii.
Un sondaj realizat de Financial Times pe 4.000 de angajați din SUA și Marea Britanie arată că utilizarea AI este puternic concentrată în rândul celor mai bine plătiți: peste 60% o folosesc zilnic, comparativ cu doar 16% dintre angajații cu venituri mici.
Datele, primele rezultate ale unui nou instrument de monitorizare a forței de muncă în domeniul AI realizat de FT împreună cu compania de cercetare Focaldata, indică și un decalaj de gen persistent, bărbații fiind semnificativ mai predispuși decât femeile să folosească instrumente AI în sectoare variind de la tehnologie la educație și retail.
Sondajul lunar analizează modul în care angajații folosesc AI, schimbările de productivitate, barierele de adoptare și efectele asupra pieței muncii.
El oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care tehnologia se propagă în SUA și Marea Britanie și cine are cel mai mult de câștigat.
„Retorica de la nivel public este că aceste instrumente vor democratiza accesul la tehnologie. Dar realitatea este că ai nevoie de un anumit nivel de educație, de competențe abstracte și cantitative, de familiaritate cu calculatoarele și programarea pentru a folosi aceste modele AI”, spune Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru economie și profesor la Massachusetts Institute of Technology.
„Inteligența artificială va crește inegalitatea dintre muncă și capital. Aproape sigur. Aș spune că ne îndreaptă către un… dezastru”, a adăugat el.
Sondajul arată că angajații din domeniile cunoașterii sunt cei mai mari utilizatori de AI în rândul profesiilor de birou, însă diferențele principale apar între ocupații diferite, nu neapărat în interiorul aceluiași domeniu.
Avocații, contabilii și dezvoltatorii software folosesc aceste instrumente în proporții similare, indiferent dacă sunt juniori sau seniori, dar mult mai des decât angajații din ocupații mai slab plătite din aceleași industrii.
Legătura puternică dintre venit, educație și utilizarea AI sugerează că tehnologia ar putea accentua inegalitatea veniturilor, crescând productivitatea celor aflați în partea superioară a pieței muncii, dar nu și a celor de jos.
Economiștii subliniază că angajaţii mai calificați și cu mai multă autonomie sunt în mod natural primii care adoptă tehnologii complexe.
„Cu cât tehnologia pe care o inventăm este mai inteligentă, cu atât contează mai mult inteligența ta”, a spus Chris Pissarides, laureat al Premiului Nobel și profesor de economie la London School of Economics, care a studiat efectele automatizării asupra locurilor de muncă.
„Când tehnologia era mai simplă, IQ-ul nu conta atât de mult. Dar acum contează din ce în ce mai mult, pe măsură ce tehnologiile devin mai avansate.”
- Inteligența artificială ar putea elimina milioane de locuri de muncă în 2026, avertizează „nașul AI”
Istoricul economic Carl Benedikt Frey a afirmat că același tipar a apărut și în timpul revoluției computerelor personale, însă diferențele s-au redus pe măsură ce tehnologia s-a generalizat.
„Inegalitatea se va regla în timp”, a spus Frey, profesor la Oxford Internet Institute. „Depinde cât durează până se închide acest decalaj - dacă este un deceniu sau două, atunci situația este mai îngrijorătoare.”
Diferența de gen este în linie cu date care arată că femeile sunt cu 20% mai puțin predispuse decât bărbații să folosească AI, potrivit lui Fabien Curto Millet, economist-șef la Google, deși cauzele nu sunt încă clare.
El a subliniat că există șanse de reducere a acestui decalaj, citând cercetări din 2025 care arată că sesiuni de training AI pentru angajați din Marea Britanie au crescut semnificativ adoptarea în rândul femeilor peste 55 de ani.
„Intervenția a dus la triplarea utilizării zilnice”, a spus Curto Millet. Acest lucru este în concordanță cu datele FT, care arată că formarea profesională în companii este principalul factor de creștere a utilizării AI la locul de muncă.
Cercetătorii au fost surprinși să descopere că cei mai mari utilizatori de AI nu sunt cei mai tineri angajați, ci persoanele de 30–40 de ani cu experiență mai mare, ceea ce sugerează că tehnologia este mai utilă celor care au deja expertiză.
Ronnie Chatterji, economist-șef la OpenAI, a spus că acest lucru confirmă observațiile companiei, potrivit cărora AI completează competențele existente și permite experților să devină mai productivi.
Rezultatele ridică îngrijorări că AI ar putea eroda baza ierarhiei profesionale, deoarece unele sarcini realizate anterior de angajați juniori sunt preluate acum de AI la cererea angajaților seniori, ceea ce ar putea îngreuna acumularea de experiență pentru noii veniți pe piața muncii.
Google și OpenAI au recunoscut recentele date care arată o încetinire a pieței locurilor de muncă la început de carieră, însă au indicat factori macroeconomici, nu AI, drept cauză principală.
„Trebuie să ne întoarcem la sistemul educațional și să ne gândim cum creăm stimulente pentru ca oamenii să dobândească acest tip de expertiză și gândire critică”, a spus Chatterji. „Ai nevoie de expertiză profundă, nu de înlocuirea ei - nu de situația în care externalizezi gândirea către o mașină.”
B.B.