Protestele din Iran au continuat sâmbătă noapte în marile orașe ale țării, inclusiv la Teheran și Mashhad, în ciuda unei represiuni violente a forțelor de securitate și a unui blackout aproape complet al internetului. Imagini verificate și relatări din spitale indică un număr ridicat de morți și răniți, în timp ce autoritățile amenință deschis demonstranții cu pedepse capitale.
Potrivit informațiilor verificate de BBC, guvernul iranian și-a intensificat răspunsul în ultimele zile. Procurorul general al Iranului a declarat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, infracțiune care, în legislația iraniană, poate fi pedepsită cu moartea.
De asemenea, Teheranul a avertizat că va trata bazele militare şi comerciale ale SUA ca ţinte pentru represalii, dacă Washingtonul va interveni militar, așa cum a amenințat Donald Trump.
UPDATE: Numărul morților a crescut la 538, anunță Agenția de știri pentru activiștii drepturilor omului (HRANA), cu sediul în SUA, citată de Reuters. Bilanțul include 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate iraniene, relatează Sky News. De asemenea, au fost efectuate aproximativ 10.000 de arestări.
HRANA, care se bazează pe verificarea informațiilor de către activiștii din Iran, a oferit bilanțuri precise ale victimelor în rundele anterioare de proteste.
Confruntări de stradă și focuri de armă în mai multe orașe
Înregistrări video autentificate arată confruntări directe între protestatari și forțele de securitate în cartiere din vestul Teheranului și pe bulevarde importante din Mashhad. În imagini se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele containerelor și baricadelor improvizate.
Alte filmări arată mulțimi scandând lozinci împotriva regimului și cerând sfârșitul conducerii clericale. În unele cazuri, focurile par a fi trase de pe pasaje sau clădiri, iar martorii vorbesc despre utilizarea muniției letale.
Spitale copleșite: „Nu mai e loc în morgi”
Relatări independente citate de CNN descriu scene dramatice în spitalele din Teheran și din alte orașe. Protestatari și cadre medicale spun că unitățile de primiri urgențe au fost copleșite de răniți, iar în unele cazuri cadavrele erau depozitate pe coridoare din lipsă de spațiu.
Un angajat al unui spital din Teheran a declarat că numeroși tineri au fost împușcați direct în cap sau în piept și au murit imediat după ce au ajuns la urgență. BBC Persian a confirmat identitatea a cel puțin 26 de persoane ucise, inclusiv șase copii, iar într-un singur spital din Rasht au fost aduse aproximativ 70 de trupuri într-o singură noapte. De asemenea, medicii din două spitale au declarat pentru BBC că în două zile au fost aduse peste 100 de cadavre.
Organizații pentru drepturile omului estimează că bilanțul real este semnificativ mai mare, în condițiile în care autoritățile limitează accesul la informații și intimidarea familiilor victimelor este larg răspândită.
Autorităţile iraniene au arestat membri cheie ai mişcării de protest care a zguduit ţara în ultimele două săptămâni, a declarat şeful poliţiei naţionale, relatează The Guardian.
„Noaptea trecută, au fost efectuate arestări importante ale principalilor responsabili de revolte, care vor fi pedepsiţi după parcurgerea procedurilor legale”, a declarat duminică şeful poliţiei, Ahmad-Reza Radan, la televiziunea de stat, fără a preciza numărul celor arestaţi.
Internet aproape complet oprit, inclusiv rețeaua internă
Autoritățile iraniene au impus una dintre cele mai dure întreruperi ale comunicațiilor din ultimii ani. Accesul la internetul global este aproape complet blocat, iar chiar și rețeaua internă controlată de stat funcționează la un nivel minim.
Experți în infrastructură digitală afirmă că, spre deosebire de protestele anterioare, de această dată au fost restricționate inclusiv serviciile interne, ceea ce face extrem de dificilă coordonarea protestelor și transmiterea de informații. Singurele legături posibile cu exteriorul ar fi, în unele cazuri, prin terminale Starlink, dar utilizatorii riscă identificarea și represalii.
Președintele iranian promite că își va asculta poporul
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a vorbit pentru prima dată despre protestele care au răvășit țara, într-un interviu despre situația economică acordat presei de stat. El a spus că „teroriștii” care au legături cu puteri străine ucid oameni, incendiază moschei și atacă proprietăți publice.
Dușmanii Iranului încearcă să „semene haos și dezordine” prin „ordonarea de revolte”, a spus Pezeshkian, relatează Sky News.
"Dușmanul a adus în țară teroriști instruiți", a afirmat Pezeshkian. Acesta a adoptat, însă, un ton conciliant, spunând că regimul iranian este gata să-și asculte poporul.
"Dacă oamenii au preocupări, îi ascultăm, este datoria noastră să îi ascultăm și să le rezolvăm problemele. Totodată, avem și datoria de a împiedica huliganii să destabilizeze țara", a adăugat el. "Prin urmare, cerem familiilor să nu permită tinerilor lor să se implice în tulburările provocate de teroriști și huligani", a insistat președintele iranian.
Pezeshkian aparține taberei moderaților din politica iraniană, dar a fost suficient de aliniat cu liderii conservatori și clerici pentru a i se permite să candideze la alegerile prezidențiale, notează postul britanic de televiziune. Cu toate acestea, el nu este un aliat al liderului suprem ultraconservator, ayatollahul Ali Khamenei.
În calitate de președinte, Pezeshkian deține o oarecare putere în cadrul sistemului complex de guvernare al Iranului, dar deciziile sale pot fi anulate de Khamenei.
Trump ia în calcul un atac în Iran
Președintele SUA, Donald Trump, a scris pe rețelele sociale că Iranul „se uită la libertate, poate ca niciodată până acum”, afirmând că Statele Unite sunt „gata să ajute”, fără a oferi detalii.
Trump a fost informat în ultimele zile despre diferite planuri de intervenție, au declarat oficialii citați de CNN. Unele dintre discuții au inclus și opțiuni care nu implică forța militară americană directă. O serie de opțiuni prezentate președintelui s-au concentrat pe vizarea serviciilor de securitate ale Teheranului, utilizate pentru a înăbuși protestele, au declarat oficialii citați.
Cu toate acestea, există îngrijorări în cadrul administrației că atacurile militare s-ar putea întoarce împotriva SUA și ar putea submina protestele. Atacurile ar putea avea efectul neintenționat de a mobiliza poporul iranian pentru a sprijini guvernul sau de a determina Iranul să riposteze cu forță militară proprie.
Trump nu a luat încă o decizie finală privind intervenția, dar analizează serios luarea de măsuri, deoarece numărul morților din Iran continuă să crească. Opțiunile pe care președintele american le ia în considerare nu implică intervenția pe teren în Iran, a precizat pentru CNN un oficial de rang înalt al Casei Albe.
Alte reacții internaționale și semnale de escaladare
Mesaje de susținere pentru protestatari au venit și din partea unor senatori americani, în timp ce mai multe guverne europene au cerut Iranului să înceteze folosirea forței împotriva civililor.
În replică, preşedintele Parlamentului iranian a avertizat că Teheranul va trata bazele militare şi comerciale ale SUA ca ţinte pentru represalii, dacă Washingtonul va interveni militar, relatează CNN.
„Dacă SUA vor întreprinde acţiuni militare împotriva Iranului sau a teritoriilor ocupate, bazele militare şi centrele de transport maritim ale SUA vor fi considerate ţinte legitime”, a declarat Mohammad Baqer Qalibaf, adăugând: „Nu ne limităm doar la a reacţiona după ce o acţiune a fost întreprinsă”.
Răsturnarea guvernului iranian ar putea pune capăt organizațiilor Hamas, Hezbollah și Houthi, arată ambasadorul SUA, Mike Huckabee, într-un mesaj postat pe X. Potrivit acestuia, „cultura persană a educației, artei, muzicii și forței” ar putea reveni dacă se pune capăt „46 de ani de guvernare plină de ură și incompetență”.
De la inflație la contestarea regimului
Protestele au izbucnit în urmă cu peste două săptămâni, inițial ca reacție la creșterea accentuată a prețurilor și degradarea nivelului de trai. Mișcarea s-a extins rapid în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile, devenind cea mai amplă contestare a regimului de la revolta din 2022, declanșată după moartea în detenție a lui Mahsa Amini.
De această dată, revendicările au depășit rapid zona economică, demonstranții cerând explicit sfârșitul conducerii clericale și plecarea liderului suprem, Ali Khamenei, care a catalogat protestatarii drept „vandali” și instrumente ale influenței occidentale.
În 2022, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate. Actuala criză pare să se îndrepte spre un nivel similar sau chiar mai grav de violență, într-un context regional și geopolitic mult mai instabil.