Ziua 941 Iranul a trimis rachete fără lansatoare. Rusia zice pas summitului pentru pace. Ucraina, interzis la Telegram

<span style="color:#990000;">Ziua 941</span> Iranul a trimis rachete fără lansatoare. Rusia zice pas summitului pentru pace. Ucraina, interzis la Telegram
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Ziua 941 de război a venit cu atacuri intense cu drone ale Ucrainei asupra mai multor regiuni de pe teritoriul Rusiei. Apărarea antiaeriană rusă a anunțat că a doborât 101 drone ucrainene. De cealaltă parte, un atac cu rachete rusesc asupra orașului Krivoi Rog s-a soldat cu trei morți, printre care și un băiat de 12 ani.

Pe surse, am mai aflat că Iranul nu a trimis şi lansatoarele necesare rachetelor balistice cu rază scurtă de acţiune livrate Rusiei pentru a le utiliza împotriva Ucrainei. Experții spun că nu e clar de ce s-a întâmplat așa, dar ar putea exista mai multe motive: Rusia ar putea plănui să modifice camioane pentru a transporta rachete, aşa cum a făcut Iranul sau prin reţinerea lansatoarelor, Iranul lasă spaţiu pentru noi discuţii cu puterile occidentale privind reducerea tensiunilor.

Și președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va merge în SUA și pe 26 septembrie se va întâlni cu președintele Joe Biden, cu scopul de a purta discuții și negocieri pentru planul pentru victorie gândit de Ucraina. Tot Zelenski a afirmat că Kievul nu a primit încă ok-ul de la SUA și Marea Britanie pentru a folosi armele lor cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei.

Rusia, în schimb, a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie. Și a publicat o „listă neagră” a țărilor a căror politică „impune idei neoliberale care contravin valorilor tradiționale rusești”, care include țările Uniunii Europene (cu excepția Ungariei și Slovaciei), dar și SUA, Marea Britanie, Japonia, Ucraina și Taiwan.

Iar Kievul a interzis utilizarea aplicației de mesagerie Telegram pe dispozitivele utilizate de oficialii guvernamentali, personalul militar și lucrătorii critici, deoarece consideră că Rusia poate spiona atât mesajele, cât și utilizatorii.

ADVERTISING

Situația pe front

  • Atac rusesc soldat cu trei morți - Un atac cu rachete rusești asupra orașului Krivoi Rog a ucis, în noaptea de vineri spre sâmbătă, un băiat de 12 ani și două femei în vârstă de 75, respectiv 79 de ani, a anunțat guvernatorul regional Serhiy Lysak. Alte trei persoane au fost rănite și duse la spital. Totodată, două clădiri au fost distruse și alte 20 deteriorate.
  • 101 drone ucrainene doborâte - Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că apărarea antiaeriană a doborât în cursul nopţii 101 de drone ucrainene deasupra câtorva regiuni de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cincizeci şi trei de drone au fost doborâte deasupra regiunii vestice Briansk, iar alte 18 drone au fost doborâte în Krasnodar (sud-vest). Nu s-au înregistrat victime, iar pagubele au fost limitate, potrivit autorităților locale.
  • Pierderi însemnate pentru Rusia - Armata rusă a înregistrat pierderi mari în ultimele 24 de ore, anunță Ucraina, printre care 1.440 soldați, 21 tancuri, 38 transportoare blindate și 58 sisteme de artilerie.
  • Peste 70.000 de ruși morți - Peste 70.000 de oameni care luptau în armata rusă au murit până acum în Ucraina. Pentru prima dată de la începutul războiului în 2022, voluntarii, civili care s-au alăturat forțelor armate după începerea războiului, reprezintă acum cel mai mare număr de persoane ucise pe câmpul de luptă, conform calculelor BBC.

Ce se întâmplă în Rusia

  • Lista neagră a lui Putin - Rusia a publicat o listă a țărilor a căror politică „impune idei neoliberale care contravin valorilor tradiționale rusești”. Lista a fost postată pe portalul oficial de informații juridice, potrivit meduza.io. Sunt incluse 47 de state, printre care toate țările Uniunii Europene, cu excepția Ungariei și Slovaciei, alături de SUA, Marea Britanie, Japonia, Ucraina și Taiwan.
  • Iranul nu a trimis şi lansatoare la rachete - Iranul nu a trimis şi lansatoarele necesare rachetelor balistice cu rază scurtă de acţiune livrate Rusiei pentru a le utiliza împotriva Ucrainei, potrivit a trei surse care cunosc acest subiect, transmite Reuters. Sursele - un diplomat european, un oficial european al serviciilor secrete şi un oficial american - au spus că nu este clar de ce Iranul nu a furnizat lansatoarele pentru rachetele Fath-360, ridicând întrebări despre când şi dacă armele vor fi operaţionale. Doi experţi au declarat pentru Reuters că ar putea exista mai multe motive pentru care lansatoarele nu au fost trimise. Unul este că Rusia ar putea plănui să modifice camioane pentru a transporta rachete, aşa cum a făcut Iranul. Altul este că, prin reţinerea lansatoarelor, Iranul lasă spaţiu pentru noi discuţii cu puterile occidentale privind reducerea tensiunilor. Ministerul rus al Apărării și Pentagonul au refuzat să comenteze.
  • Două depozite de muniție, lovite - Ucrainenii susțin că au lovit două depozite de muniție ale Rusiei. Atacul aerian a avut loc pe parcursul nopții de vineri spre sâmbătă. Se pare că în timpul atacului au fost folosite drone. Reprezentanții statului major al Ucrainei au spus că depozitele de muniție se aflau la Tihoretsk, în sudul Rusiei, și la Oktyabrsky, în regiunea de vest a Tver, potrivit Reuters.„Facilitatea (Tikhoretsk) se află în primele trei cele mai mari depozite de muniție ale ocupanților și este unul dintre punctele cheie ale sistemului logistic militar rus”, a scris statul major pe Telegram. Ucraina a avut informații potrivit cărora un tren care transporta 2.000 de tone de muniție, inclusiv din Coreea de Nord, se afla la depozitul menționat în momentul atacului. O sursă ucraineană din domeniul securității a declarat că în atacuri au fost folosite drone.
ADVERTISING

Alte informații relevante

  • Rusia zice pas summitului pentru pace - Rusia a anunţat sâmbătă că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, relatează AFP. „Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. „Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump.
  • Pregătiri pentru negocieri în SUA: Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat că va avea discuţii şi negocieri în SUA cu preşedintele Joe Biden, cu reprezentanţii ambelor partide din Congres şi „cu ambii candidaţi la preşedinţia Statelor Unite”. Cu această ocazie, va fi prezentat un plan concret cu privire la modul în care Ucraina „să devină mai puternică într-un mod care ne va apropia de o pace justă, ne va apropia cu adevărat de victorie”, a precizat Zelenski. Casa Albă a confirmat că întâlnirea Biden-Zelenski va avea loc în 26 septembrie şi că va avea loc o întâlnire separată cu vicepreşedintele Kamala Harris.
  • SUA și Marea Britanie au spus „nu” utilizării rachetelor cu rază lungă: Zelenski a declarat vineri seară că încă nu a primit permisiunea din partea Washingtonului şi a Londrei de a utiliza rachete cu rază lungă împotriva unor ţinte de pe teritoriul Rusiei și, prin urmare, Ucraina nu a făcut acest lucru.
  • Ucraina, interzis la Telegram - Ucraina a interzis utilizarea aplicației de mesagerie Telegram pe dispozitivele utilizate de oficialii guvernamentali, personalul militar și lucrătorii critici, deoarece consideră că Rusia poate spiona atât mesajele, cât și utilizatorii, scrie Reuters. Consiliul pentru Securitate Națională și Apărare a anunțat restricțiile după ce Kirilo Budanov, șeful agenției ucrainene de informații pentru apărare, a prezentat consiliului dovezi ale capacității serviciilor speciale rusești de a spiona platforma, se arată într-o declarație. „Am susținut întotdeauna și susțin în continuare libertatea de exprimare, dar problema Telegram nu este o chestiune de libertate de exprimare, ci o chestiune de securitate națională”, a declarat Budanov. Andriy Kovalenko, șeful centrului Consiliului de securitate pentru combaterea dezinformării, a postat pe Telegram că restricțiile se aplică numai dispozitivelor oficiale, nu și telefoanelor personale. Telegram este foarte utilizată atât în Ucraina, cât și în Rusia și a devenit o sursă esențială de informații de la invazia rusă în Ucraina în februarie 2022.
  • Cresc cheltuielile militare în Ucraina - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă legea, adoptată anterior de parlament, prin care cheltuielile militare sunt majorate cu 500 miliarde de grivne (circa 12 miliarde de dolari) în acest an, transmite dpa, citând presa locală. Creşterea va fi finanţată din împrumuturi, taxe şi majorarea accizelor la tutun şi combustibili, şi va fi folosită pentru plata în luna aceasta a indemnizaţiilor soldaţilor din prima linie. Rada Supremă (parlamentul) a aprobat miercuri un buget suplimentar ca răspuns la războiul în desfăşurare cu Rusia. Suplimentarea va majora cheltuielile bugetare cu circa 13%, până la echivalentul a peste 90,5 miliarde de dolari, un record pentru Ucraina. Kievul afirmă că a primit ajutoare financiare de peste 98 miliarde de dolari din străinătate de la declanşarea războiului, în februarie 2022.
  • Rusia vrea să atace instalații nucleare - Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia plănuieşte lovituri asupra instalaţiilor nucleare din Ucraina înainte de sosirea iernii şi a cerut AIEA şi aliaţilor Kievului să stabilească misiuni permanente de monitorizare la centralele nucleare ale ţării, relatează Reuters. „Conform serviciilor de informaţii ucrainene, Kremlinul pregăteşte lovituri asupra unor obiective nucleare critice din Ucraina înainte de sosirea iernii. Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe reţeaua X. El nu a dat detalii, iar Rusia nu a reacționat la acuzații.
ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇