Ziua 821 Avioane avariate la ruși. Putin e pregătit să oprească războiul și merge la Kim. Vecinii Rusiei pun la cale un zid de drone

În ziua 821 de război aflăm pe surse ruseşti de la Reuters că preşedintele Vladimir Putin e pregătit să oprească războiul din Ucraina printr-o încetare negociată a focului, care însă recunoaşte liniile actuale ale frontului.

Oficial, Putin a cerut vineri reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, dar a contestat legitimitatea lui Volodimir Zelenski, al cărui mandat de preşedinte a expirat pe 20 mai.

Pe de altă parte, şeful FSB a atribuit, în premieră, în mod clar organizaţiei Stat Islamic comiterea propriu-zisă a atentatului de la Moscova, dar spune că ştie "cu certitudine că serviciile secrete militare ucrainene au fost direct implicate în atac."

Pe front, mai multe explozii s-au produs noaptea trecută în Crimeea, unde un atac ucrainean cu rachete ATACMS a provocat serioase daune unui centru rus de comunicații.

Tot în cursul nopții trupele ruse au bombardat infrastructura feroviară din regiunea Harkov, însă nu au existat victime, iar circulația trenurilor se desfășoară normal.

Dimineață, un atac al rușilor în Nikopol a provocat victime și mai multe distrugeri.

Peste graniţă, forțele ucrainene ar fi avariat două avioane rusești, în regiunea Krasnodar, din Rusia, în urma unui atac cu drone din noaptea de 19 mai, confirmă imagini din satelit analizate de Radio Free Europe.

De la Moscova vine un avertisment: NATO încearcă să târască Moldova într-o confruntare militară cu Rusia şi Belarusul, a avertizat directorul serviciului de spionaj.

Iar cele şase ţări NATO vecine cu Rusia au convenit să ridice un "zid de drone" pentru a-şi apăra frontierele de provocări.

Și avem două vești bune pentru Ucraina: Statele Unite trimit un nou pachet de ajutor militar de 275 de milioane de dolari, care va include obuze de artilerie de 155 mm, muniţie aeriană de precizie şi vehicule terestre. Iar Fondul Monetar Internațional va acorda în acest an Kievului trei tranșe suplimentare de bani, în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari.

Situația pe front

• Explozii în Crimeea - Mai multe explozii s-au produs noaptea trecută în Crimeea, în Simferopol, Sakî, Ialta, Djankoi, Alușta și Ievpatoria. În Alușta au fost auzite cel puțin cinci explozii, unde un atac ucrainean cu rachete ATACMS a provocat serioase daune unui centru rus de comunicații. O antenă militară a fost lovită la Semîdviria, la trei kilometri est de Alușta, relatează grupul de Telegram Atesh citat de Kyiv Independent.

• Căi ferate bombardate - Trupele ruse au bombardat noaptea trecută infrastructura feroviară din regiunea Harkov. Mai multe linii, clădiri, vagoane, locomotive și un tren electric au fost avariate, a anunțat compania feroviară de stat Ukrzaliznîția. Nu au existat victime, iar circulația trenurilor locale și de lungă distanță se desfășoară normal.
• Atac în Nikopol - Cel puțin două persoane au fost rănite, dimineață devreme, și mai multe clădiri, un magazin și două mașini au fost avariate într-un atac al rușilor în districtul Nikopol din reginea Dnipropetrovsk, a anunțat șeful administrației militare regionale, Serhii Lîsak.
• Rușii continuă atacurile în Harkov - În ultimele 24 de ore, pe toată linia frontului s-au dat 113 lupte, a anunțat vineri dimineață Statul Major al armatei ucrainene. Rușii au lansat 13 rachete și 57 de lovituri aeriene în acest interval și au continuat operațiunile ofensive în regiunea Harkov. Forțele ruse au pierdut 1.240 de militari joi, iar bilanțul total se apropie de o jumătate de milion de militari ruși uciși de la începutul războiului, a anunțat Kievul.
• Zelenski a venit la Harkov - Preşedintele Volodimir Zelenski a venit vineri în oraşul Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, care se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, pe fondul unei ofensive a forţelor Moscovei în nordul regiunii, pe care, însă, Statul Major al armatei ucrainene dă asigurări că a oprit-o.

Ce se întâmplă în Rusia

• Avioane distruse în Rusia - Forțele ucrainene au avariat două avioane rusești, în regiunea Krasnodar, din Rusia, în urma unui atac cu drone din noaptea de 19 mai, a informat Radio Free Europe, citând imagini din satelit de la Planet Labs. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și flota de drone au lansat un atac asupra aerodromului Kushciovskaia din Rusia și rafinăriei Slaviansk. Potrivit unei surse SBU citată de Ukrainska Pravda, zeci de avioane folosite pentru a ataca Ucraina erau staționate pe aerodrom în momentul atacului. Două avioane Su-27 și Su-34 ar fi fost avariate. Un expert a confirmat pentru RFE că avionul Su-34 avea „aripile deteriorate sau îndepărtate”, iar Su-27 „a fost în mod clar deteriorat”.
• Putin e gata de pace, dar în condiţiile lui - Preşedintele rus Vladimir Putin este pregătit să oprească războiul din Ucraina printr-o încetare negociată a focului care recunoaşte liniile actuale ale frontului, au declarat patru surse ruseşti pentru Reuters. Trei dintre surse, familiarizate cu discuţiile din anturajul lui Putin, au declarat că veteranul lider rus şi-a exprimat frustrarea în faţa unui mic grup de consilieri cu privire la ceea ce el consideră a fi încercări susţinute de Occident de a împiedica negocierile şi decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a exclude discuţiile. "Putin poate lupta atât timp cât este nevoie, dar Putin este, de asemenea, pregătit pentru o încetare a focului, pentru a îngheţa războiul", a declarat o altă sursă rusă de rang înalt, care a lucrat cu Putin şi are cunoştinţe despre discuţiile la nivel înalt de la Kremlin.
• Putin contestă mandatul lui Zelenski - Preşedintele rus a cerut oficial vineri reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, dar a contestat legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat şi care a emis un decret care interzice orice negocieri cu Putin. "Negocierile de pace trebuie reluate, şi nu printr-un ultimatum, ci cu raţiune", a spus Putin la o conferinţă de presă în capitala Belarusului, Minsk. Reluarea acestor negocieri trebuie să aibă ca obiectiv final "semnarea unor documente juridic obligatorii". "Se vorbeşte din nou că trebuie să revenim la negocieri. Să se reia! Dar să se reia plecând nu de la ceea ce doreşte o parte (...), ci de la situaţia actuală de pe teren! Noi suntem dispuşi", a indicat Putin. Mandatul lui Zelenski a expirat pe 20 mai, dar nu s-au organizat alegeri din cauza legii marţiale.
• Probleme cu petrolul - Într-o recunoaştere rară a supraproducţiei sale de petrol, Rusia a anunțat că şi-a depăşit cota de producţie OPEC+ în aprilie din ”motive tehnice”, o surpriză care arată că Moscova se confruntă cu dificultăţi să menţină producţia redusă, spun analiştii şi surse din industrie. Ministerul rus al Energiei a declarat într-un comunicat că ţara şi-a menţinut producţia sub cotele OPEC+ până în primul trimestru al anului 2024. Acesta a spus că supraproducţia din aprilie este atribuită ”particularităţilor tehnice ale reducerii producţiei cu o cantitate semnificativă”. O sursă dintr-o companie rusă a mai spus că a fost dificil să se reducă producţia de petrol din cauza procesului de producţie dificil, inclusiv a presiunii ridicate în puţurile de petrol.
• Putin merge la Kim - Kremlinul pregăteşte o vizită a lui Vladimir Putin în Coreea de Nord, o ţară acuzată de Occident de faptul că furnizează Moscovei muniţie în ofensiva rusă în Ucraina. "Preşedintele Putin a primit o invitaţie să efectueze o vizită oficială în Coreea de Nord. Această vizită este în curs de pregătire. Vom anunţa data acestei vizite în timp util”, a declarat purtărorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Putin l-a primit pe dictatorul nord-coreean Kim Jong Un în Rusia în septembrie 2023, un summit la care, în mod oficial, nu s-a semnat niciun acord.

Alte informații relevante

• Român cercetat pentru trădare - Un român a fost arestat fiind acuzat că, încă din 2022, a supravegheat obiective militare româneşti sau aparţinând NATO din Tulcea. Ulterior, el a transmis datele Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti. Detalii AICI. Ulterior, la cererea SRI, MAE a precizat că un diplomat din cadrul ambasadei a fost declarat persona non grata pe teritoriul României, fiind cel care primea informaţiile secrete.
• Şeful FSB, cu ochii pe Moldova - NATO încearcă să târască Moldova într-o confruntare militară cu Rusia şi Belarusul, a avertizat vineri directorul Serviciului Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB), Aleksandr Bortnikov. "Cum funcţionează instrumentele de control extern vedem pe exemplul Moldovei. Autorităţile moldoveneşti şi-au pierdut, de fapt, independenţa politică. Mai mult, astăzi Chişinăul se confruntă cu problema abandonării identităţii sale naţionale şi a statalităţii în general", a declarat el. "Alianţa (NATO) antrenează literalmente Republica Moldova într-o confruntare militară cu Rusia şi Belarus", a adăugat şeful FSB.
• Tancuri refuzate -Ucraina a refuzat tancuri de luptă Leopard 1A5 învechite din Danemarca și Germania, din cauza numeroaselor defecţiuni pe care le aveau, susţine radiodifuzorul danez DR, citând documente ale Ministerului Apărării. Detalii AICI
• Orban acuză UE și NATO că pregătesc intrarea Europei în război - Temerile că Rusia va ataca un stat membru al NATO sunt nefondate, a afirmat vineri premierul ungar Viktor Orban, potrivit căruia războiul din Ucraina, ajuns în al treilea an, arată limitele capacităţilor ruse. În acelaşi timp, Orban apreciază că la Bruxelles şi la Washington se fac pregătiri pentru intrarea Europei în război. Detalii AICI
• Zid de drone - Cele şase ţări NATO vecine cu Rusia au convenit să ridice un "zid de drone" pentru a-şi apăra frontierele de provocări, a anunţat vineri guvernul lituanian. "Este vorba despre ceva complet nou, un zid de drone care se va întinde din Norvegia până în Polonia. Obiectivul este de a utiliza drone şi alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele", a declarat ministrul de Interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, în urma discuţiilor avute cu omologii săi din celelalte două baltice - Letonia şi Estonia - şi din Finlanda, Norvegia şi Polonia. "Nu este vorba doar despre infrastructuri fizice, sisteme de supraveghere, ci şi despre drone şi alte tehnologii, care ne-ar permite să ne protejăm contra provocărilor unor ţări ostile şi să împiedicăm contrabanda", a adăugat ministrul lituanian. Pe lângă desfăşurarea de drone pentru supravegherea frontierelor, aceste ţări ar utiliza sisteme pentru interceptarea dronelor inamice.
• Trump se agață iar de Putin - Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, a declarat că se va folosi de relaţia sa cu Vladimir Putin pentru a obţine eliberarea reporterului Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, dintr-o închisoare din Rusia. Trump a scris pe platforma sa Truth Social că jurnalistul va fi eliberat imediat după alegerile prezidenţiale americane din 5 noiembrie, când el va avea ocazia să-şi ia revanşa împotriva lui Biden. Afirmaţia a fost ridiculizată de echipa preşedintelui democrat, care a citat criticile frecvente ale lui Trump la adresa presei, pe care o consideră un "duşman al poporului".
• Alt pachet de armament din SUA - Statele Unite au anunţat vineri trimiterea unui nou pachet de arme şi echipamente militare pentru Ucraina, în valoare de 275 milioane de dolari, pentru "a ajuta trupele ucrainene să respingă ofensiva rusă în apropiere de Harkov", transmite un comunicat al Departamentului de Stat. Materialul, provenit din stocurile armatei americane, include armamente de care Ucraina are nevoie urgentă, precum muniţie pentru sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, obuze de artilerie de 155 mm şi 105 mm, rachete, sisteme anti-tanc şi muniţie aeriană de precizie, se menţionează în comunicatul Departamentului de Stat
• Vin banii de la FMI - Ucraina va primi în acest an trei tranșe suplimentare de bani de la Fondul Monetar Internațional, în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari prin Facilitatea de Finanțare Existinsă a FMI. Suma totală pe care FMI o acordă Kievului se ridică la 15,6 miliarde de dolari.
• Moscova acuză Ucraina pentru atentat - Serviciile secrete militare ucrainene au fost direct implicate în atacul mortal din 22 martie asupra sălii de concerte de lângă Moscova, în care au fost ucise peste 140 de persoane, a declarat vineri şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, Aleksandr Bortnikov. Pentru prima dată, acesta a atribuit în mod clar organizaţiei Stat Islamic comiterea propriu-zisă a atentatului de la Crocus City Hall. "În cursul anchetei (…), s-a stabilit că pregătirile, finanţarea, atacul şi retragerea teroriştilor au fost coordonate prin intermediul internetului de către membri ai grupării din provincia Khorasan", ramura afgană a Stat Islamic, a declarat Bortnikov. "Ancheta continuă, dar putem spune deja cu certitudine că serviciile secrete militare ucrainene au fost direct implicate în atac", a adăugat el. De asemenea, şeful FSB a acuzat NATO că facilitează transferul "mercenarilor şi militanţilor organizaţiilor teroriste internaţionale din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Afganistan" în Ucraina, pentru ca aceştia să lupte împotriva forţelor ruseşti de acolo.