Ziua 820 Două avioane de luptă doborâte în 24 de ore. Ucraina așteaptă Patriot de la noi. Grecia și Polonia vor scut peste UE (Video)

În ziua 820 de război, ucrainenii au anunţat că au doborât două avioane de luptă Su-25 în 24 de ore. Astfel, a crescut la şase numărul de aeronave Su-25 pe care Ucraina le-a doborât în ​​această lună.

Niciun atac important cu drone nu a fost semnalat în Ucraina, după o lungă perioadă în care apărarea aeriană a fost pusă zilnic la încercare. Totuși, trupele ruse au bombardat în această dimineață regiunea Harkov. Șapte oameni au murit, iar 17 au fost răniți.

O înregistrare video arată ce a mai rămas din orașul Vovceansk, cel mai fierbinte punct al frontului estic.

În contextul în care abia mai reuşeşte să se apere, prim-ministrul Denis Şmîhal a transmis că Ucraina are nevoie de sisteme Patriot şi că speră că şi România va putea să îşi aducă o contribuţie.

La Moscova, a fost reţinut şi adjunctul şefului Statului Major al armatei ruse, general-locotenent Vadim Şamarin, suspectat de luare de mită. Şamarin, adjunct al lui Valeri Gherasimov, e suspect de fraudă, iar locuinţa sa a fost percheziţionată.

Pe de altă parte, Vladimir Putin a semnat un decret privind mecanismele speciale de compensare a pagubelor provocate Rusiei de sancţiunile SUA, care prevede confiscarea activelor americane.

În plus, liderul cecen Ramzan Kadîrov s-a întâlnit cu Putin la Kremlin şi s-a oferit să trimită mai mulţi luptători pentru a ajuta Moscova în războiul din Ucraina.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, s-a enervat pe Marcel Ciolacu, iar Casa Albă analizează dacă va permite Ucrainei să folosească arme americane în lovituri pe teritoriul Rusiei, aşa cum ar dori secretarul de Stat Antony Blinken.

Între timp, Grecia şi Polonia vor scut antiaerian peste UE, iar Estonia spune ruşii au îndepărtat peste noapte geamanduri amplasate pe râul Narva, care desparte cele două ţări, într-o dispută la graniţă.

Situația pe front

• Atac în Harkov - Șapte persoane au fost ucise și 17 rănite dimineață, în timpul unui atac al trupelor ruse asupra regiunii Harkov, a anunțat guvernatorul Oleh Sîniehubov. Aproximativ zece explozii au fost auzite în orașul Harkov la ora locală 10:30, a anunțat primarul Ihor Terekov. Ulterior, preşedintele Volodimir Zelenski a denunţat un dublu atac cu 15 rachete asupra localităţii Liubotin şi a oraşului Harkov. "Teroriştii ruşi au profitat de faptul că Ucraina nu dispune încă de o apărare antiaeriană suficientă şi nu are o capacitate solidă de a distruge lansatoarele teroriştilor chiar acolo unde se află acestea: lângă graniţele noastre", a scris Zelenski, pe Telegram, calificând atacul drept "extrem de brutal". Oraşul Harkov este cel mai mare oraş din ţară după Kiev. Liubotin avea o populaţie de 20.000 de locuitori înainte de război şi se află la aproximativ 20 km vest de Harkov. Ambele se află la câţiva kilometri de graniţa cu Rusia.

• Două avioane doborâte - Brigada 110 Mecanizată a Ucrainei a declarat că a doborât un avion rusesc Su-25 joi, după ce tot azi a fost raportată altă doborâre a unui avion rusesc. Astfel, a crescut la 6 numărul de aeronave de luptă Su-25 pe care Ucraina le-a doborât în ​​această lună. Brigada 110 Mecanizată a spus că avionul a fost doborât în Donbas, dar nu a precizat exact unde. Donbas este o regiune industrială din estul Ucrainei care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk. Rusia controlează în prezent mare parte din ambele regiuni. Trupele ucrainene au doborât şi miercuri un avion Su-25 lângă Pokrovsk, în regiunea Donețk, a anunțat Statul Major de la Kiev. Potrivit bilanțului anunțat de Ucraina, Rusia a pierdut 356 de avioane de la începutul războiului.

• Ruşii revendică Andriivka - Rusia revendică joi cucerirea localităţii Andriivka, situată la aproximativ 10 km sud de Bahmut, în regiunea Doneţk (est), unde armata rusă desfăşoară un asalt de luni de zile. ”Unităţile din Grupul de Sud (...) au eliberat localitatea Andriivka”, anunţă Ministerul rus al Apărării, care a anunţat miercuri cucerirea unui sat vecin, Klişchiivka.
• Încă un oraș nimicit de ruși - O înregistrare video difuzată de Nexta arată ce a mai rămas din orașul Vovceansk, cel mai fierbinte punct al războiului:

Ce se întâmplă în Rusia

• Încă un oficial reținut - Adjunctul şefului Statului Major al armatei ruse, general-locotenent Vadim Şamarin, suspectat de luare de mită pe scară largă, a fost reţinut. Ziarul Kommersant a relatat că Şamarin, adjunct al lui Valeri Gherasimov, a fost reţinut în legătură cu presupuse fraude, iar locuinţa sa a fost percheziţionată. Este a patra arestare a unei personalităţi de rang înalt din domeniul apărării începând din aprilie, când ministrul adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost plasat în arest preventiv pentru suspiciune de luare de mită. De atunci, au mai fost arestaţi general-locotenent Iuri Kuzneţov, şeful personalului din cadrul Ministerului Apărării, şi general-maior Ivan Popov, fostul comandant al Armatei a 58-a a Rusiei. Seria de arestări vine pe fondul unor schimbări majore în instituţia de apărare a Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin l-a înlăturat luna aceasta pe Serghei Şoigu din funcţia de ministru, înlocuindu-l cu fostul vicepremier Andrei Belousov.

• Kadîrov oferă mai multe trupe - Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat joi dimineaţă că s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin la Kremlin şi s-a oferit să trimită mai mulţi luptători pentru a ajuta Moscova în războiul din Ucraina. Kadîrov a postat o fotografie cu Putin şi a declarat că a discutat despre problemele economice şi perspectivele regiunii şi l-a invitat pe preşedinte să viziteze Cecenia. Zeci de mii de luptători "bine antrenaţi şi echipaţi, din rezervă" sunt pregătiţi să lupte pentru Rusia în Ucraina, dacă un astfel de ordin va fi dat. Un total de 43.500 de soldaţi ceceni au servit deja în Ucraina, inclusiv 18.000 de voluntari, a spus el.
• Putin lichidează American Express - Vladimir Putin a acordat American Express dreptul de a-şi ”lichida voluntar” afacerile din Rusia, conform unui decret publicat pe site-ul oficial al preşedinţiei. În decret nu se precizează cum şi când va avea loc exact procesul de ”lichidare”. Viitorul American Express în Rusia era incert din martie 2022, când compania a suspendat toate operaţiunile din ţară, în urma deciziilor similare ale altor corporaţii occidentale, ca răspuns la invadarea Ucrainei. Kremlinul a înăsprit constant restricţiile asupra activelor străine, băncile solicitând aprobarea lui Putin pentru orice acord.
• Confiscarea activelor americane - Vladimir Putin a semnat joi un decret privind mecanismele speciale de compensare a pagubelor provocate Rusiei de sancţiunile SUA, care prevede confiscarea activelor americane. Rusia va identifica proprietăţile americane, inclusiv titlurile de valoare, care ar putea fi folosite ca despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a unei eventuale confiscări a activelor ruseşti îngheţate în SUA. Măsura vizează acţiunile, participarea la capitalul unor persoane juridice în Rusia şi drepturile de proprietate, potrivit documentului, publicat joi pe portalul de informaţii juridice al guvernului rus.

Alte informații relevante

• Ucraina aşteaptă Patriot de la noi - Prim-ministrul Ucrainei, Denis Şmîhal, a transmis, joi, într-un mesaj video adresat participanţilor la Black Sea and Balkans Security Forum, că Ucraina are nevoie de sisteme Patriot şi că speră că şi România va putea să îşi aducă o contribuţie, pentru că o victorie a Ucrainei împotriva Rusiei ar fi "victoria tuturor democraţiilor". "Avem nevoie de sisteme Patriot şi sperăm că şi România va putea să îşi aducă o contribuţie. Aceste sisteme salvează vieţile civililor şi ajută la menţinerea unei vieţi normale de zi cu zi în Ucraina", a declarat Şmîhal.
• Blinken susține lovirea Rusiei - Casa Albă analizează dacă va permite Ucrainei să folosească arme americane în lovituri pe teritoriul Rusiei, iar după vizita recentă pe care a făcut-o la Kiev secretarul de Stat american Antony Blinken îi cere președintelui Joe Biden să ridice restricțiile, potrivit unor surse citate de New York Times. Interdicția a împiedicat Kievul să atace cu rachete ATACMS forțele ruse comasate lângă regiunea Harkov pentru ofensiva lansată la începutul lunii mai. Propunerea lui Blinken se află încă într-o fază incipientă și nu este clar câți oficiali din echipa lui Biden o susțin. Planul include posibilitatea de a permite lovituri împotriva facilităților militare de pe teritoriul Rusiei, dar nu și a infrastructurii, de exemplu a rafinăriilor. Spre deosebire de SUA, Marea Britanie nu se opune ca Ucraina să atace pe teritoriul Rusiei cu arme britanice, inclusiv cu rachete Storm Shadow, a transmis Ministerul de Externe de la Londra.
• Primii deținuți pe front - Un tribunal din oraşul Hmelniţki (vest) a anunţat că a aprobat eliberarea primilor doi deţinuţi care s-au oferit voluntar să lupte în cadrul armatei, în virtutea unei noi legi privind mobilizarea unor militari suplimentari. Cei doi au fost condamnați pentru furt. ”Fiecare dintre bărbaţi este apt de serviciul militar, a trecut de o selecţie profesională şi psihologică şi are un nivel suficient de pregătire fizică”, a anunţat miercuri tribunalul care examinează în prezent aproximativ 50 de cereri de acest fel.
• Moscova amestecă UE cu NATO - O aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar echivala cu extinderea în continuare spre est a NATO, a afirmat joi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Şefa diplomaţiei belgiene, Hadja Lahbib, a afirmat marţi că Belgia, care deţine în acest semestru preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene şi, prin urmare, stabileşte agenda întâlnirilor, intenţionează să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova în luna iunie.
• Ciolacu a supărat-o pe Zaharova - Declaraţiile premierului Marcel Ciolacu, potrivit cărora în Republica Moldova locuiesc doar români, reprezintă o imixtiune grosolană în afacerile republicii, a declarat Maria Zaharova. Detalii AICI
• Norvegia nu vrea turişti ruşi - Norvegia va restricţiona şi mai mult accesul turiştilor ruşi, blocând aproape toate posibilităţile de a intra pe teritoriul său, a anunţat joi Ministerul Justiţiei de la Oslo. Norvegia, ţară membră NATO, care are o graniţă comună cu Rusia în Arctica de aproape 200 de kilometri, a impus pentru prima dată în 2022 restricţii vizelor pentru turiştii ruşi. Cetăţenii ruşi al căror scop este turismul şi alte călătorii neesenţiale vor fi respinşi la intrarea în Norvegia. Excepţii pot fi acordate în cazuri precum vizitele la rudele apropiate care locuiesc în Norvegia (părinţi, soţi, concubini şi copii) şi pentru cetăţenii ruşi care urmează să lucreze sau să studieze în Norvegia sau în alte ţări Schengen. Noua politică intră în vigoare la 29 mai.
• Estonia acuză un incident la frontieră - Reprezentanţii pazei de coastă din Estonia au anunţat joi că omologii lor ruşi au îndepărtat peste noapte geamanduri amplasate pe râul Narva, care desparte cele două ţări, într-o dispută la graniţă. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a vorbit despre un "incident la frontieră", în contextul în care Lituania şi alte ţări din regiune au relaţii tensionate cu Rusia din cauza invaziei acesteia în Ucraina. Conform Estoniei, abia de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Moscova a contestat amplasamentul balizelor plutitoare, care sunt folosite pentru a împiedica ambarcaţiunile să rătăcească accidental în apele străine. "Anul acesta, Rusia a declarat că a contestat amplasamentul a aproximativ jumătate din geamandurile planificate", a precizat garda de coastă din Estonia.
• Grecia şi Polonia vor scut - Polonia şi Grecia au cerut joi Uniunii Europene (UE) să se doteze cu un ”scut” antiaerian, pentru a se apăra mai bine. ”Europa va fi sigură atât timp cât cerul de deasupra capului va fi sigur”, îi scriu premierul polonez Donald Tusk şi omologul său grec Kyriakos Mitsotakis într-o scrisoare comună adresată şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Această poziţie intervine în timp ce Cei 27 întâmpină deja dificultăţi în a găsi finanţări necesare dezvoltării industriilor lor ale apărării.