Ziua 818 Doar o dronă a scăpat. Gazprom a dat de greu. Rușii fac exerciții militare cu arme nucleare tactice lângă Ucraina

În ziua 818 de război, zeci de camioane și autobuze din Harkov au fost avariate în timpul unui atac aerian al rușilor, care a vizat mai multe regiuni ale Ucrainei. Forțele ucrainene au doborât 28 din 29 de drone lansate de Rusia.

Marți dimineață a fost și un atac cu rachetă. Alte două persoane au fost rănite și infrastructura a fost avariată.

La Moscova, a început un proces împotriva a două artiste, care riscă şapte ani de închisoare din cauza unei piese de teatru. Cele două sunt acuzate de ”justificarea terorismului”, printr-un spectacol care spune povestea unor rusoaice recrutate pe Internet de către islamişti în Siria şi care se duc la ei să se căsătorească. Cele două artiste sunt acuzate că au promovat un ”feminism radical”, termen care nu există în Codul Penal rus.

Guvernul de la Moscova a dat instrucţiuni Gazprom să nu plătească dividende pentru 2023. Gigantul energetic a înregistrat anul trecut pierderi de aproximativ 7 miliarde de dolari, în condiţiile în care vânzările sale de gaze spre Europa s-au redus la jumătate.

Peste 3.000 de deținuți ucraineni s-au înscris pentru a merge pe front, pe baza unei legi pe care Volodimir Zelenski a adoptat-o săptămâna trecută.

Pe 20 mai a încetat formal mandatul preşedintelui Ucrainei. La sfârşitul lunii martie, ar fi trebuit să aibă loc alegeri prezidenţiale, dar Parlamentul nu le-a programat din pricina legii marţiale în vigoare. În societatea ucraineană se discută acum cine să guverneze Ucraina, după ce expiră mandatul lui Zelenski.

Iar Klaus Iohannis a avut o discuţie telefonică, marţi, cu Zelenski despre viitorul summit NATO şi consolidarea securităţii la Marea Neagră.

În acest timp, oficialii din UE și Ucraina fac eforturi pentru a începe negocierile oficiale de aderare încă din 25 iunie.

Iată şi Ziua 819 Dronele taie curentul, spionajul ucrainean are o nouă armă. Rusia agită apele în Marea Baltică

Situația pe front

• Doar o dronă a scăpat - Forțele ucrainene au doborât 28 din 29 de drone folosite de ruşi într-un nou atac nocturn. Acesta a vizat șapte regiuni. Cinci persoane au fost rănite și au fost avariate patru locuințe, dar și 25 de camioane și autobuze din Harkov, a anunțat guvernatorul regiunii Oleh Sîniehubov. Marți dimineață a fost și un atac cu rachetă. Alte două persoane au fost rănite și infrastructura a fost avariată.
• Zelenski: "Menţinem controlul peste tot" - Preşedintele Ucrainei a avut discuţii cu comandantul-şef al armatei despre situaţia din regiunile Doneţk şi Harkov. ”(…) Menţinem controlul peste tot. Ucigaşii ruşi folosesc în mod activ bombe aeriene ghidate - în zona Ceasiv Iar, în sectorul Pokrovsk, în zona Lipţi din regiunea Harkov şi în alte zone de luptă", a arătat Zelenski.
• Exerciţii militare cu arme nucleare tactice lângă Ucraina - Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. "Prima etapă a exerciţiilor (…) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent.
• Ucraina confirmă distrugerea navei rusești - Armata ucraineană a declarat că a distrus ultima navă de război a Rusiei, echipată cu rachete de croazieră, staţionată în peninsula Crimeea, ocupată de Moscova, în timpul unei operaţiuni desfăşurate în weekend. Anterior, armata ucraineană indicase că a efectuat un atac cu rază lungă de acţiune care a distrus duminică un dragor, adăugând că are nevoie de mai mult timp pentru a confirma efectele atacului. "Potrivit informaţiilor actualizate, forţele de apărare ucrainene au lovit o navă rusă transportoare de rachete 22800 'Ciclon' la Sevastopol, în noaptea de 19 mai", a declarat marţi Statul Major ucrainean.
• Luptele din Harkov - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata Kievului obţine "rezultate tangibile" în regiunea Harkov (nord-est), unde armata rusă desfăşoară o ofensivă din 10 mai. "În regiunea Harkov, forţele noastre distrug ocupantul, rezultatele sunt tangibile", a afirmat el în discursul său de seară. De la începutul ofensivei lor, forţele ruse au reuşit să ocupe mai multe localităţi în această regiune situată la frontiera cu Rusia şi a forţat Kievul să trimită acolo întăriri, în timp ce armata ucraineană simte deja lipsa de resurse.

Ce se întâmplă în Rusia

• Judecate pentru o piesă de teatru - Un proces împotriva a două artiste, care riscă şapte ani de închisoare din cauza unei piese de teatru, a început la Moscova. Evghenia Berkovici (39 de ani) - regizor şi Svetlana Petriiciuk (44 de ani) - dramaturg au fost arestate la 5 mai 2023, fiind acuzate de ”justificarea terorismului”. Acuzarea vizează un spectacol din 2020, ”Pana lui Finist Şoimanul”, care spune povestea unor rusoaice recrutate pe Internet de către islamişti în Siria şi se duc la ei să se căsătorească. ”În această piesă nu există nicio justificare a terorismului”, a declarat la tribunal Svetlana Petriiciuk, care spune că ”scopul era să atragă atenţia şi să facă lumină în această problemă”. Luni, la proces, procurorul Ekaterina Denisova a dat asigurări că spectacolul apăra ”terorismul”, gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) şi ”romantizează bărbaţii terorişti”. Ea le-a acuzat pe cele două femei că au promovat un ”feminism radical”, termen care nu există în Codul Penal rus, dar a fost vehiculat de mai multe personalităţi conservatoare aliate Kremlinului care reproşează Occidentului coruperea moravurilor în Rusia. Înainte să fie arestată, Evghenia Berkovici s-a pronunţat public împotriva ofensivei în Ucraina.
• Gazprom nu dă dividende - Guvernul de la Moscova a dat instrucţiuni Gazprom să nu plătească dividende pentru 2023, conform unui decret publicat pe site-ul companiei de stat, care a raportat primele pierderi anuale începând din 1999. Luni, acţiunile Gazprom înregistrau un declin de peste 5,5% la Bursa de la Moscova, ajungând la cel mai redus nivel din 10 octombrie 2022. Compania cu sediul în Sankt Petersburg a înregistrat anul trecut pierderi de aproximativ 7 miliarde de dolari, în condiţiile în care vânzările sale de gaze spre Europa s-au redus la jumătate. Până în 2022, Europa era principala piaţă pentru Gazprom, dar exporturile de gaze au scăzut semnificativ din cauza consecinţelor politice create de războiul din Ucraina. Gazprom este cel mai mare producător mondial de gaze naturale şi unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.
• Bucurie la Moscova - Kremlinul susţine că Zelenski cere Occidentului să se implice mai mult în conflictul cu Rusia, deoarece forţele armate ale Ucrainei sunt într-o situaţie extrem de grea pe front. Liderul de la Kiev a declarat luni că insistă ca partenerii occidentali să se implice mai direct în război, ajutând la interceptarea rachetelor ruseşti în spaţiul aerian al Ucrainei şi permiţând militarilor ucraineni să folosească armamentul primit din Occident împotriva echipamentelor militare aduse de inamic în apropierea frontierei. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că unii oficiali ucraineni, inclusiv Zelenski, "au alunecat uneori în isterie" în ultimele zile. "Asta este din cauza poziţiei extrem de nefavorabile a forţelor regimului de la Kiev pe front", a susţinut el în faţa presei.

Alte informații relevante

• Mii de deținuți vor la război - Peste 3.000 de deținuți ucraineni s-au înscris pentru a fi eliberați condiționat și a merge pe front, conform unei legi pe care președintele Volodimir Zelenski a adoptat-o săptămâna trecută. "Am prevăzut acest lucru înainte de adoptarea legii. Nu putem să susținem că toți cei 20.000 de potențial candidați se vor înscrie, pentru că în sondajele anterioare cum 4.500 erau dornici să facă asta", a spus Olena Vîsoțka, adjunctul ministrului Justiției din Ucraina, pentru postul TV Ukrinform. Potrivit acesteia, comisiile medicale militare vor verifica dacă deținuții au afecțiuni periculoase precum HIV, tuberculoză sau hepatită, boli care reprezintă motive de respingere. Vîsoțka a precizat că legea prevede elemente de precauție în cazul în care cineva semnează un contract cu armata pentru a scăpa de închisoare fără să lupte, caz în care sancțiunea prevăzută este de până la zece ani de detenție. Legea interzice mobilizarea deținuților condamnați pentru fapte penale grave, precum viol, omor multiplu sau infracţiuni de corupţie politică şi împotriva securităţii naţionale.

• Iohannis a vorbit cu Zelenski - Klaus Iohannis a avut o discuţie telefonică, marţi, cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski despre viitorul summit NATO şi consolidarea securităţii la Marea Neagră.„Tocmai am avut o discuţie telefonică aprofundată cu preşedintele Volodîmîr Zelenski, cu accent pe sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, priorităţile pentru viitorul summit NATO şi consolidarea securităţii la Marea Neagră. Am transmis, de asemenea, angajamentul ţării noastre pentru Formula de Pace a Ucrainei”, a scris Klaus Iohannis, pe reţeaua X, fostă Twitter.
• Se termină mandatul lui Zelenski - Pe 20 mai încetează formal mandatul preşedintelui Ucrainei. La sfârşitul lunii martie ar fi trebuit să aibă loc alegeri prezidenţiale, dar Parlamentul nu le-a programat din pricina legii marţiale în vigoare în ţară. În societatea ucraineană se discută acum cine să guverneze Ucraina, după ce expiră mandatul lui Zelenski, iar majoritatea juriştilor ucraineni spun că este clar că el îşi va păstra puterea până va fi ales un nou preşedinte, relatează Deutsche Welle. La acestea se adaugă faptul că în prezent în Ucraina sunt interzise alegerile prezidenţiale şi parlamentare, din motive diferite. Constituţia interzice alegerile parlamentare, iar legea marţială interzice orice fel de alegeri.
• Zelenski spune că Occidentul e prea lent - Aliaților occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu exclusiv acordat la Kiev. El a descris livrarea ajutorului, în special a sistemelor de apărare aeriană precum sistemele Patriot, ca fiind „un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi pași înapoi”. "Fiecare decizie la care ajungem noi, apoi, mai târziu, toată lumea, împreună, este întârziată cu aproximativ un an", a arătat Zelenski. "Dar este ceea ce este: un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi. Aşa că trebuie să schimbăm puţin paradigma", a insistat şeful statului ucrainean.
• Pregătiri pentru F-16 - Zece soldați ucraineni au terminat pregătirea pentru întreținerea aeronavelor F-16 în Țările de Jos, a anunțat Ministerul olandez al Apărării. Țările de Jos s-au angajat să livreze Ucrainei 24 de avioane de luptă fabricate în SUA. Soldații s-au pregătit pentru întreținerea tuturor pieselor importante pentru un pilot de luptă, inclusiv sistemele de oxigen, căștile și parașutele de la bord. Instruirea a inclus și asamblarea și testarea unui pachet de salvare, în caz de urgență.
• Negocieri de aderare - Oficialii din UE și Ucraina fac eforturi pentru a începe negocierile oficiale de aderare încă din 25 iunie, a informat Politico, citând surse. Acum se fac eforturi diplomatice pentru a convinge guvernul ungar să renunțe la obiecțiile sale. Ungaria este singura țară din UE care a menținut legături strânse cu Kremlinul şi s-a opus în mod repetat sancțiunilor împotriva Moscovei și a obstrucționat sprijinul UE pentru Kiev.
• Lavrov acuză SUA - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi, într-un comentariu legat de accidentul de elicopter în care a murit preşedintele iranian Ebrahim Raisi, că sancţiunile americane au înrăutăţit siguranţa aviaţiei. Iranul era un cumpărător major de elicoptere Bell în timpul regimului şahului, înainte de revoluţia islamică din 1979, deşi originea exactă a elicopterului care s-a prăbuşit nu este clară. Decenii de sancţiuni au făcut să fie dificil pentru Iran să obţină piese de schimb sau să modernizeze aparatele de zbor, comentează Reuters. "Americanii nu recunosc acest lucru, dar adevărul este că alte ţări împotriva cărora SUA au anunţat sancţiuni nu primesc piese de schimb pentru echipament american, inclusiv de aviaţie", a spus Lavrov. "Vorbim despre provocarea deliberată de daune cetăţenilor obişnuiţi care folosesc aceste vehicule, iar atunci când nu sunt furnizate piese de schimb, asta are legătură directă cu descreşterea nivelului de siguranţă", a adăugat el.