În ziua 1523 de război, Ucraina marchează 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie, într-un context în care războiul reaprinde temerile legate de siguranța instalațiilor nucleare.
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei, aflată atunci în URSS, a explodat în timpul unui test de siguranță eșuat, iar norul radioactiv s-a răspândit peste o mare parte a Europei. Kievul spune că dezastrul a fost agravat de încălcarea protocoalelor, minciună și secretomanie, iar lecția Cernobîlului rămâne actuală într-o Ucraină lovită constant de drone și rachete rusești.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers la Kiev, pentru a aduce un omagiu celor care și-au sacrificat sănătatea sau viața pentru a împiedica o tragedie și mai mare.
Comemorarea a avut loc după unul dintre cele mai mari atacuri aeriene recente ale Rusiei: Moscova a lansat 47 de rachete și 619 drone asupra Ucrainei, iar apărarea antiaeriană a interceptat 30 de rachete și 580 de drone. Cel mai grav lovit a fost orașul Dnipro, unde atacurile au durat peste 20 de ore. Cel puțin 10 oameni au fost uciși și zeci au fost răniți în atacurile rusești de sâmbătă.
În paralel, forțele ucrainene au lansat o serie de lovituri de precizie în Rusia și în teritoriile ocupate, vizând infrastructură energetică și militară esențială. Statul Major de la Kiev a confirmat izbucnirea unui incendiu puternic la rafinăria Yaroslavl (Slavneft-YANOS), una dintre cele mai mari din Rusia, importantă pentru aprovizionarea cu combustibil a regiunilor centrale ale țării.
Armata ucraineană a lovit și trenuri militare în regiunea Donețk ocupată și a confirmat distrugerea unor sisteme avansate de apărare antiaeriană, inclusiv un radar Kasta-2E1 și un sistem Pantsir-S1.
ADVERTISING
40 de ani de la Cernobîl, sub amenințarea războiului
- Cel mai grav accident nuclear din istorie - Ucraina marchează duminică 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia menține ridicate temerile privind siguranța instalațiilor nucleare. Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei, aflată atunci în Uniunea Sovietică, a explodat și a luat foc după un test de siguranță eșuat. Norul radioactiv s-a răspândit peste o mare parte a Europei. Ministerul ucrainean de Externe a transmis, înaintea comemorării, că dezastrul de la Cernobîl a fost rezultatul unui experiment făcut „la cererea Moscovei”, cu încălcarea protocoalelor de securitate, urmat de „minciuni și ascunderi”. Detalii AICI.
- Maia Sandu a mers la Kiev și Cernobîl - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers duminică la Kiev, unde a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și la Cernobîl, pentru comemorarea a 40 de ani de la accidentul nuclear. Sandu a transmis că merge la Cernobîl pentru a aduce un omagiu celor care și-au sacrificat sănătatea sau viața pentru a împiedica o tragedie și mai mare. Ea a spus că dezastrul nuclear a arătat că astfel de catastrofe „nu cunosc frontiere”, dar și că solidaritatea internațională poate produce rezultate extraordinare.
- Cernobîl, o lecție despre minciună, putere și siguranță nucleară - Ucraina leagă comemorarea Cernobîlului de lecțiile dureroase ale trecutului sovietic. Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că lumea se confruntă și astăzi cu urmările unui sistem totalitar care a subordonat adevărul și știința ideologiei și puterii politice. Mesajul are o miză directă în prezent: Ucraina acuză Rusia că, prin războiul actual, creează din nou riscuri grave pentru siguranța nucleară a Europei.
- Liniște apăsătoare în zona de excludere - Centrala de la Cernobîl se află la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev și este înconjurată de o zonă de excludere de circa 2.600 de kilometri pătrați. Reuters descrie zona ca fiind dominată de o liniște neobișnuită. Garda Națională patrulează amplasamentul, iar aproape 2.250 de angajați supraveghează procesul de dezafectare a centralei. Ultimul reactor a fost oprit în anul 2000. În jurul centralei și în orașul abandonat Pripiat, natura a revenit treptat: elani și cai sălbatici cutreieră zonele din care oamenii au fost evacuați.
ADVERTISING
Ce se întâmplă pe front
- Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene - Rusia a lansat sâmbătă unul dintre cele mai mari atacuri aeriene recente asupra Ucrainei, folosind 47 de rachete și 619 drone, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Apărarea antiaeriană ucraineană a anunțat că a interceptat 30 de rachete și 580 de drone. Atacurile au vizat mai multe regiuni, inclusiv Dnipro, Harkov, Cernihiv, Sumî, Odesa și Kiev.
- Dnipro, lovit peste 20 de ore, cel puțin 10 morți - Orașul Dnipro a fost principala țintă a atacurilor rusești de sâmbătă, care au durat peste 20 de ore. Potrivit Reuters, cel puțin 10 persoane au fost ucise și zeci au fost rănite în atacurile lansate de Rusia asupra Ucrainei. La Dnipro au fost lovite clădiri rezidențiale și infrastructură industrială, iar autoritățile locale au anunțat că operațiunile de salvare s-au încheiat după o zi de lovituri succesive. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk a transmis că printre răniți se află și copii.
- Atacuri rusești în mai multe regiuni ucrainene - Pe lângă Dnipro, atacurile rusești au lovit și regiunile Harkov, Cernihiv, Sumî, Odesa și Kiev, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Reuters relatează că în regiunea Cernihiv alte două persoane au fost ucise și șapte au fost rănite. Președintele Volodimir Zelenski și premierul ucrainean au condamnat atacurile, cerând din nou sprijin internațional suplimentar pentru apărarea antiaeriană.
- ISW: Ucrainenii au avansat într-o zonă tactică, rușii în direcția Pokrovsk - Institutul pentru Studiul Războiului notează că forțele ucrainene ar fi avansat în zona tactică Kostiantînivka-Drujkivka, în timp ce trupele ruse au avansat pe direcția Pokrovsk. ISW mai arată că Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei în noaptea de 24 spre 25 aprilie și că Ucraina ar fi lovit ținte aflate foarte adânc pe teritoriul rus, inclusiv la peste 1.600 de kilometri de graniță.
Ce se întâmplă în Rusia și regiunile ocupate
- Lovitură majoră în Crimeea ocupată - Forțele ucrainene au lansat o operațiune amplă cu drone în Crimeea ocupată, vizând baza Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol și aerodromul militar Belbek. Serviciul de securitate SBU susține că au fost distruse trei nave – două de desant și una de recunoaștere – dar și un avion MiG-31 aflat la sol. Au mai fost lovite sisteme de apărare antiaeriană, un radar de coastă și infrastructură militară. Înaintea confirmării oficiale, surse ruse au semnalat explozii și oprirea traficului feroviar în zona Sevastopol.
- Rafinărie strategică din Rusia, în flăcări - Statul Major de la Kiev a confirmat izbucnirea unui incendiu puternic la rafinăria Yaroslavl (Slavneft-YANOS), după un atac cu drone. Instalația este una dintre cele mai importante pentru Rusia, cu o capacitate anuală de procesare de aproximativ 15 milioane de tone de petrol, furnizând benzină, motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, armata ucraineană a lovit trenuri militare în regiunea Donețk ocupată și a confirmat distrugerea unor sisteme avansate de apărare antiaeriană, inclusiv un radar Kasta-2E1 și un sistem Pantsir-S1.
- Explozii și în regiunea Tambov - Canale rusești de Telegram au raportat explozii și în zona orașului Michurinsk, din regiunea Tambov, în timpul unui val mai amplu de atacuri cu drone. Deocamdată nu există o confirmare independentă a pagubelor. Atacurile ucrainene cu rază lungă au vizat tot mai des, în ultimele luni, rafinării, depozite de combustibil și alte obiective industriale din Rusia.
- Atacuri și în Belgorod, la granița cu Ucraina - Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Alekseyevka și satul Rzhevka au fost lovite de drone ucrainene. Potrivit acestuia, un balcon al unui bloc a luat foc în Alekseyevka, iar patru persoane au fost rănite în Rzhevka după ce o mașină a fost lovită. Belgorod se află la granița de nord-est a Ucrainei și este frecvent vizat de atacuri cu drone și artilerie.
- Kievul susține că Rusia a pierdut peste 1,32 milioane de militari - Statul Major al armatei ucrainene susține că Rusia a pierdut aproximativ 1.325.650 de militari (morți și răniți) de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022. Potrivit datelor publicate de Kiev, bilanțul include 960 de pierderi înregistrate în ultima zi. Ucraina nu își publică propriile pierderi militare, invocând secretul operațional. Estimările ucrainene privind pierderile Rusiei nu pot fi verificate independent.
- Sîrskîi: Rusia începe să rămână fără rachete - Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, afirmă că sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei resimt deja o lipsă de rachete. El a explicat că loviturile repetate asupra infrastructurii militare și industriale ruse reduc capacitatea Moscovei de a contracara atacurile ucrainene. În același timp, situația de pe front rămâne dificilă, cu ofensiva rusă intensificată pe aproape toată linia de contact. Kievul mizează pe „planificare atentă și soluții inovatoare” pentru a compensa diferența de resurse, în condițiile în care pierderile Rusiei depășesc, potrivit ucrainenilor, ritmul de refacere a forțelor.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- A treia dronă rusească în România - Fragmente ale unei noi drone au fost semnalate duminică în județul Tulcea, între localitățile Luncavița și Văcăreni, a anunțat MApN. Zona a fost securizată, iar o echipă MApN-SRI merge la fața locului pentru cercetări și pentru ridicarea fragmentelor. Este al treilea incident raportat în România după atacurile rusești cu drone asupra Ucrainei: sâmbătă, o dronă cu încărcătură explozivă a căzut la Galați și a avariat o gospodărie, iar alte fragmente au fost găsite lângă o fermă din Văcăreni, Tulcea. Autoritățile urmează să stabilească oficial tipul și proveniența fragmentelor descoperite duminică. Detalii AICI.
- Maia Sandu: Moldova discută cum poate ajuta Ucraina - Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată la Kiev, a declarat că țara sa analizează modalități concrete de sprijin pentru Ucraina în cadrul „Coaliției celor dispuși”. Deși Moldova are statut de neutralitate, Sandu a spus că există domenii în care poate contribui, inclusiv prin experiența în instruirea deminatorilor. Echipele celor două state discută în prezent condițiile exacte ale implicării.
- Zelenski: Ucraina va participa la summitul NATO din Turcia - Ucraina va fi prezentă la summitul NATO programat în iulie, la Ankara, însă formatul participării nu este încă stabilit. Anunțul a fost făcut de președintele Volodimir Zelenski, în timpul conferinței comune cu Maia Sandu. Liderul ucrainean a evitat să precizeze nivelul reprezentării, dar a confirmat că Kievul consideră reuniunea un moment important pentru consolidarea sprijinului occidental. Summitul din Turcia va reuni liderii Alianței în contextul războiului prelungit și al dezbaterilor privind securitatea regională.
- Zelenski: Încă 400 de milioane de euro pentru Ucraina prin PURL - Trei state au contribuit recent cu aproximativ 350–400 de milioane de euro la programul PURL, a anunțat Volodimir Zelenski. Fondurile vor sprijini producția internă de armament, în special drone și tehnologii militare, dar și protejarea infrastructurii energetice înainte de iarnă. Președintele ucrainean a precizat că programul include și un pachet mai larg, de până la 90 de miliarde de euro, din care prima tranșă va fi direcționată către nevoi urgente.
- Trump spune că are „discuții constructive” cu Putin și Zelenski - Președintele SUA, Donald Trump, afirmă că poartă „discuții constructive” atât cu liderul rus, Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în încercarea de a găsi o soluție la războiul din Ucraina. „Lucrăm la situația din Rusia, la relațiile dintre Rusia și Ucraina, și sperăm că vom rezolva problema”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox News, citat de Reuters. Liderul american nu a precizat când au avut loc ultimele convorbiri, dar a insistat că dialogul continuă. El a descris relația dintre Putin și Zelenski drept „plină de ură”, adăugând că „este o nebunie”, însă și-a exprimat convingerea că o rezolvare este posibilă.
Orașul din România care a devenit Destinația Anului 2026
Victimă neașteptată la FCSB: Jucătorul care pierde echipa la baraj
Donald Trump, implicat în tranzacții de sute de milioane de dolari cu mari companii americane
O specie necunoscută de koala, descoperită în Australia. Animalul a dispărut relativ recent
