În ziua 1359 de război, dronele ucrainene au lovit o bază militară din Crimeea, utilizată pentru depozitarea și întreținerea dronelor rusești „Orion”. Atacul a avut loc în contextul unor lovituri simultane asupra aerodromului cu rachete Flamingo produse în Ucraina, a transmis Statul Major de la Kiev.
Forțele rusești au ocupat două sate din regiunea Zaporojie. În plus, au obținut câștiguri tactice în apropierea a două localități din regiunea Donețk. De asemenea, rușii au avansat în apropierea unui sat situat la granița administrativă a regiunii Dnipropetrovsk.
Rușii au atacat și un oraș din regiunea Odesa cu drone, avariind infrastructura critică, o clădire administrativă și ateliere de reparații.
Două mine antipersonal au explodat lângă două ambulanțe din Herson. Din fericire, nu s-au înregistrat victime.
Kenya a anunțat că peste 200 dintre cetățenii săi luptă în prezent pentru Rusia împotriva Ucrainei și a avertizat că rețelele de recrutare continuă să vizeze mai mulți kenyeni pentru înrolare.
Ucraina se confruntă cu o situație „foarte dificilă” în orașul Pokrovsk, a recunoscut Volodimir Zelenski. El a precizat că deciziile privind retragerea trupelor ucrainene din zonă sunt lăsate la latitudinea comandanților militari de pe front.
Între timp, G7 cere un armistiţiu ”de urgenţă” în Ucraina în contextul în care negocierile în acest sens se află într-un punct mort.
Iar ministrul maghiar de Externe consideră că UE ar trebui să înceteze „să trimită banii cetățenilor europeni către Ucraina” în urma celui mai recent scandal de corupție.
Situația pe front
- Atac ucrainean asupra unei baze de drone din Crimeea - Dronele ucrainene au lovit o bază militară din Crimeea, utilizată pentru depozitarea și întreținerea dronelor rusești „Orion”, a raportat, joi, Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. Atacul, efectuat în dimineața zilei de joi de către Forțele Sistemelor Fără Pilot, a provocat pagube bazei de drone situate la aerodromul Kirovske. Brovdi nu a furnizat detalii cu privire la amploarea pagubelor provocate sau dacă vreuna dintre dronele Orion a fost avariată în urma atacului, potrivit The Kyiv Independent. Atacul a avut loc în contextul unor lovituri simultane asupra aerodromului cu rachete Flamingo produse în Ucraina, a anunțat, joi, Statul Major al Ucrainei. Aerodromul Kirovske a mai fost vizat de atacuri ucrainene, având în vedere poziția sa geografică. Aerodromul a fost, de asemenea, utilizat în mod constant pentru a lansa atacuri împotriva orașelor ucrainene.
- Rușii au ocupat două sate din Zaporojie - DeepState, un grup ucrainean de analiști militari, a raportat noaptea trecută că forțele rusești au ocupat satele Rivnopillia și Yablukove din regiunea Zaporojie. În plus, unitățile rusești au obținut câștiguri tactice în apropierea așezărilor Volodîmirivka și Kotlînă din regiunea Donețk. Analiștii au raportat, de asemenea, că rușii au avansat în apropierea satului Dachne, situat la granița administrativă a regiunii Dnipropetrovsk.
- Mine explodate lângă ambulanțe - Două mine antipersonal au explodat lângă două ambulanțe din districtul Dniprovschi din Herson. „Prima ambulanță a lovit o mină la ora 03:00 în timp ce evacua un pacient. A doua echipă – în timp ce răspundea la un apel în jurul orei 05:00. Detonarea a deteriorat roțile ambelor vehicule”, a anunțat Administrația Militară a regiunii. Nu s-au înregistrat victime.
- Atac în Odesa - Rușii au atacat orașul Artsyz din regiunea Odesa cu drone, avariind infrastructura critică, o clădire administrativă și ateliere de reparații. Nicio persoană nu a fost rănită. A fost lansată o anchetă pentru a stabili dacă acest atac constituie o crimă de război.
Alte informații relevante
- Zelenski: Nimeni nu e obligat să moară pentru niște ruine - Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se confruntă cu o situație „foarte dificilă” în orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, unde forțele rusești încearcă să preia controlul după luni de lupte intense. Într-un interviu pentru Bloomberg, Zelenski a spus că deciziile privind retragerea trupelor ucrainene din zonă sunt lăsate la latitudinea comandanților militari de pe front. „Nimeni nu-i împinge să moară pentru niște ruine”, a spus el. „Îi voi sprijini pe soldații noștri, în special pe comandanții care sunt acolo, în modul în care pot controla situația. Sau este prea costisitor pentru noi - cel mai important pentru noi sunt soldații noștri”, a adăugat Zelenski. El a adăugat că Rusia caută o victorie simbolică la Pokrovsk pentru a-și consolida poziția înainte de posibile negocieri și pentru a-l convinge pe Donald Trump că Ucraina ar trebui să se retragă din întreaga regiune Donbas, care include Donețk și Lugansk. Zelenski a spus că Ucraina nu poate abandona teritoriile estice, deoarece publicul nu ar înțelege o astfel de mișcare și a avertizat că Moscova își va continua probabil avansul dacă va captura mai multe orașe. „Și principalul lucru este că nimeni nu vă va garanta că, dacă vor ocupa un anumit oraș, nu vor mai avansa. Nu există niciun factor de descurajare”, a adăugat el.
- G7 cere un armistiţiu de urgenţă - Un armistiţiu este necesar ”de urgenţă” în Ucraina, după aproape patru ani de război, spune G7, în urma unei reuniuni în Canada a miniştrilor de Externe, în contextul în care negocierile în acest sens se află într-un punct mort. Reprezentanţii Statelor Unite, Franţei, Canadei, Italiei, Germaniei, Regatului Unit şi Japoniei îşi reiterează în acest comunicat comun ”susţinerea de neclintit” a Ucrainei.
- Ungaria cere UE să oprească finanțarea Ucrainei - Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, consideră că UE ar trebui să înceteze „să trimită banii cetățenilor europeni către Ucraina” în urma celui mai recent scandal de corupție. „Bruxelles-ul finanțează operațiunile statului ucrainean cu banii cetățenilor europeni de mulți ani. Între timp, corupția prosperă în Ucraina, așa că nu este surprinzător faptul că nimeni nu a văzut încă un raport exact despre cum au fost cheltuite fondurile primite de la UE. Și ce vrea Bruxelles-ul? Să trimită și mai mulți bani către Ucraina, către președintele Zelenski. În cercul său apropiat a fost recent descoperită o vastă rețea de corupție”, a spus Szijjártó.
- Peste 200 de kenyeni luptă pentru Rusia - Kenya a anunțat că peste 200 dintre cetățenii săi luptă în prezent pentru Rusia împotriva Ucrainei și a avertizat că rețelele de recrutare continuă să vizeze mai mulți kenyeni pentru înrolare. „Exercițiile de recrutare din Rusia s-au extins, se pare, pentru a include cetățeni africani, inclusiv kenyeni”, a declarat MAE din Kenya, într-un comunicat. „Peste 200 de kenyeni s-ar fi putut alătura armatei ruse. Rețelele de recrutare sunt încă active atât în Kenya, cât și în Rusia”, a subliniat ministerul.
- Merz i-a zis lui Zelenski să-i țină pe tinerii ucraineni pe front - Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut joi lui Volodimir Zelenski să limiteze fluxul de tineri ucraineni către Germania şi să se asigure că aceştia rămân să-şi apere ţara, relatează Politico. „În cadrul unei lungi conversaţii telefonice purtate astăzi, i-am cerut preşedintelui ucrainean să se asigure că tinerii, în special cei din Ucraina, nu vin în Germania în număr mare — în număr tot mai mare —, ci că îşi servesc ţara”, a declarat Merz. „Ei sunt necesari acolo”, a adăugat cancelarul german. În urma relaxării regulilor de ieşire din Ucraina care a avut loc în timpul verii, numărul tinerilor ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani care au intrat în Germania a crescut de la 19 pe săptămână la jumătatea lunii august la între 1.400 şi 1.800 pe săptămână în octombrie, potrivit presei germane, care citează Ministerul german de Interne.
- Scandal între Lavrov şi un ziar italian - Un scandal a izbucnit, joi, între Ministerul rus de Externe şi cotidianul italian „Corriere della Sera”, după ce ministerul a declarat agenţiei ruse de stat TASS că ziarul i-a luat un interviu şefului diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, dar apoi a refuzat să-l publice integral, „fără cenzură” şi „tăieturi”. Conducerea ziarului a răspuns la acuzaţie precizând că solicitarea unui interviu realizat direct, ca o discuţie, a fost refuzată, aşa încât a trimis întrebările în avans, iar Ministerul rus de Externe a răspuns cu „un text lung, plin de acuzaţii şi propagandă”. Corriere della Sera a refuzat să publice interviul în versiunea tipărită şi în cea online. Redactorii au afirmat că declaraţiile lui Lavrov „conţin multe afirmaţii controversate care necesită verificarea faptelor sau clarificări suplimentare”, ceea ce ar depăşi „limitele rezonabile”. Moscova a calificat rapid acest gest drept „cenzură scandaloasă”.