În ziua 1197 de război aflăm că orașul Sumî este amenințat de trupele ruse care avansează constant în această regiune din nord-estul Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că forţele sale au preluat controlul asupra localităţii Andriivka, după ce au capturat mai multe sate în ultimele zile. Un purtător de cuvânt al brigăzilor ucrainene care luptă în Sumî a spus că, dacă înaintarea rusă va face să cadă oraşul Iunakivka, atunci oraşul Sumî va fi direct ameninţat.
Şeful administraţiei militare din regiunea Sumî arată că situaţia din zona de frontieră "rămâne complexă, dinamică, dar controlabilă".
Rusia a continuat atacurile aeriene nocturne, lansând aproape 100 de drone asupra mai multor regiuni. Cele mai multe au fost distruse sau neutralizate de apărarea aeriană, dar s-au înregistrat și lovituri, îndeosebi în orașul port Odesa.
Între timp, Volodimir Zelenski a făcut două numiri la vârful armatei, iar Kremlinul a reacționat tardiv după explozia de la podul Kerci.
Situația rămâne blocată pe plan diplomatic. Ucraina acuză Rusia că a prezentat, cu o zi înaintea discuțiilor de pace de la Istanbul, o serie de "ultimatumuri" nerealiste care nu vor duce la încheierea războiului.
Zelenski a subliniat că actualele discuții bilaterale, mediate de Turcia, nu mai au sens în forma de acum, în absența unor rezultate reale. El a cerut organizarea unui summit de pace cu participarea liderilor Rusiei, SUA și Turciei.
Într-o convorbire telefonică de peste o oră, Vladimir Putin și Donald Trump au discutat despre atacul ucrainean asupra unor baze din Rusia, liderul de la Kremlin denunțând acțiunile Kievului drept „acte teroriste” menite să saboteze negocierile de pace, în timp ce Trump a transmis că Rusia pregătește un răspuns ferm.
În aceste condiții, aliații Ucrainei strâng rândurile și continuă eforturile pentru sprijinirea Kievului. Marea Britanie s-a angajat să furnizeze 100.000 de drone până în aprilie anul viitor.
Iar Grupul de Contact pentru Apărare din Ucraina se reunește în format Ramstein. Pentru prima dată, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, nu va fi, însă, prezent.
Pe de altă parte, premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat insistent viitoarea aderare a Ucrainei la UE, promițând că "va face tot posibilul" pentru a o împiedica.
Situația pe front
- Orașul Sumî este în pericol - Forţele ruse au extins linia frontului în regiunea Sumî, din nordul Ucrainei, relatează Reuters. Ministerul rus al Apărării a anunțat că forţele sale au preluat controlul asupra localităţii Andriivka, după ce au capturat mai multe sate în ultimele zile. Blogul de analiză militară DeepState a confirmat miercuri dimineaţa că Andriivka se află acum în mâinile ruşilor. Luni, Ivan Şevţov, purtătorul de cuvânt al brigăzilor ucrainene care luptă în Sumî, spunea că forţele ruse au preluat controlul asupra a 15 km de-a lungul liniei frontului, pătrunzând 6-7 km în adâncime. Dacă înaintarea rusă va face să cadă oraşul Iunakivka, a spus Şevţov, oraşul Sumî va fi direct ameninţat. Kievul a declarat că un atac al artileriei ruse asupra oraşului Sumî a ucis patru persoane şi a rănit 28. Analiștii de la Deep State, care urmăresc linia frontului folosind surse deschise, au consemnat că forţele ruse se apropie la 20-25 km de Sumî, punând oraşul în raza de acţiune a dronelor de atac cu rază scurtă de acţiune. În weekend, autorităţile din Sumî au ordonat evacuarea obligatorie a încă 11 sate din cauza intensificării atacurilor ruseşti.
- Situația e dinamică, dar sub control - Şeful administraţiei militare din regiunea Sumî, situată la nord de Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a ţinut o reuniune pentru a discuta strategia de apărare. "Situaţia din zona de frontieră a regiunii Sumî rămâne complexă, dinamică, dar controlabilă", a declarat şeful administraţiei militare, Oleh Hrîhorov. "Armata rusă bombardează în mod constant satele de frontieră, lovind clădiri rezidenţiale, ferme şi infrastructuri civile", a declarat oficialul. Dublul asediu, cu lupte intense pe linia frontului şi atacuri cu rachete şi drone în Sumî, diluează capacităţile de apărare ale Ucrainei de-a lungul Donbas.
- Drone doborâte - Rusia a lansat 95 de drone în timpul nopții, iar forțele ucrainene au distrus 61, au comunicat miercuri dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei. 36 de drone au fost doborâte, iar 25 au fost neutralizate de bruiajul electronic. Regiunile atacate au fost Harkov, Sumî, Dnipropetrovsk, Odesa și Donețk. Mai multe zone au fost, însă, lovite, a menționat sursa citată de Ukrainska Pravda.
- Atac cu drone în Odesa - Un atac vast cu drone a vizat noaptea trecută orașul port Odesa, din sudul Ucrainei. "Forțele noastre de apărare aeriană au distrus majoritatea țintelor, dar există pagube la infrastructura civilă din oraș, inclusiv la clădiri rezidențiale și la o benzinărie", a anunțat Oleh Kiper, șeful administrației militare regionale.
- Civil ucis de drone în Herson - Un bărbat de 49 de ani a fost ucis în orașul Herson de încărcătura explozivă lansată de o dronă rusească, a anunțat Oleksandr Prohudin, șeful administrației militare regionale. Atacul a avut loc după ce marți 34 de localități din regiunea ucraineană sudică, precum și orașul Herson, au fost atacate cu drone, tiruri de artilerie și lovituri aeriene. Trupele ruse au lovit conducte de gaze, un centru medical, trei blocuri și zece case fiind, de asemenea, avariate. Opt persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda.
- Numiri noi la vârful armatei ucrainene - Robert "Magyar" Brovdi este acum comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot, iar Oleh Apostol este noul comandant al Forțelor de Asalt Aerian, a anunțat marți seară Volodimir Zelenski. Ofițerii care au deținut anterior aceste posturi au preluat alte poziții, a precizat președintele ucrainean, potrivit Ukrainska Pravda.
Ce se întâmplă în Rusia
- Reacția Kremlinului după atacul la podul lui Putin - Kremlinul a confirmat miercuri că Ucraina a atacat podul Crimeea și că a avut loc o explozie, dar nu au fost provocate pagube, relatează Reuters. "A avut loc o explozie. Nimic nu a fost avariat. Podul funcționează. Regimul de la Kiev își continuă încercările de a ataca infrastructura civilă", a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia ia măsuri de precauție adecvate, a adăugat el.
Negocierile de pace
- Rusia pune condiții nerealiste - Ucraina a denunțat condițiile de pace prezentate de Rusia cu o zi înainte în timpul negocierilor de la Istanbul, apreciind că sunt "ultimatumuri" nerealiste care nu vor duce la încheierea războiului, relatează AFP. "În loc să răspundă propunerilor noastre constructive la Istanbul, partea rusă a prezentat o serie de ultimatumuri deja cunoscute, care nu conduc situația către o pace autentică", a declarat ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sîbiha. La a doua rundă de discuții, Rusia a respins din nou o încetare a focului pe termen lung și a prezentat în schimb Kievului un memorandum cu o listă de cerințe maximale, printre care recunoașterea oficială a anexării a patru regiuni ucrainene de către Rusia în septembrie 2022 (Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie), pe care Moscova nu le ocupă nici acum integral și de unde cere Kievului să-și retragă trupele, interdicția ca Ucraina să adere vreodată la NATO, limite privind armata și alte condiții.
Alte informații relevante
- Londra va livra 100.000 de drone Ucrainei - Marea Britanie s-a angajat să furnizeze 100.000 de drone Ucrainei până la sfârșitul anului financiar curent, în aprilie 2026, scrie Reuters. Pachetul de drone în valoare de 350 de milioane de lire sterline face parte dintr-o inițiativă mai amplă de sprijin militar, în valoare de 4,5 miliarde de lire sterline, pentru Ucraina. Secretarul Apărării, John Healey, va face anunțul în cadrul unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din 50 de națiuni, care va avea loc la Bruxelles. În plus față de livrările de drone, Marea Britanie a declarat că a finalizat expedierea a 140.000 de proiectile de artilerie către Ucraina începând din ianuarie și va cheltui alte 247 de milioane de lire sterline în acest an pentru instruirea trupelor ucrainene.
- Șeful Pentagonului nu vine la formatul Ramstein - Pentru prima dată, șeful Pentagonului nu va participa la o întâlnire în format Ramstein a aliaților Ucrainei. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu va fi prezent joi la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărare din Ucraina (UDCG), anunță Associated Press, citând un oficial american. Hegseth nu va participa nici online la eveniment. Potrivit secretarului de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, programul de călătorie al lui Hegseth a împiedicat participarea la întâlnire. Regatul Unit și Germania prezidează reuniunea care are loc în timp ce Rusia continuă să respingă un armistițiu și, se pare, pregătește noi ofensive împotriva Ucrainei.
- Orban promite că va face "totul" pentru a împiedica aderarea Ucrainei la UE - Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a criticat insistent viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, promițând că "va face tot posibilul" pentru a o împiedica, relatează Kiev Independent. Într-o postare pe Facebook de marți, Orban a numit extinderea UE "o idee nobilă", dar i-a criticat dur pe "birocrații de la Bruxelles", pentru că au promovat aderarea Ucrainei. "Pentru Bruxelles, aderarea Ucrainei este o problemă vitală: controlul pagubelor politice și afaceri bune în mijlocul unui război pierdut", a scris el. Orban a susținut că aderarea Kievului ar afecta interesele ungare și ar avea dezavantaje economice pentru Europa. "Ucraina ar absorbi fiecare euro, forint și zlot pe care i-am cheltuit până acum pentru a consolida familiile europene, fermierii europeni și industria europeană… În 10 ani, nu aș putea răspunde de conștiință mea, nepoților mei sau țării, dacă nu aș face totul acum pentru a proteja Ungaria și Uniunea Europeană de visul febril de la Bruxelles al aderării Ucrainei." Orban i-a încurajat pe maghiari să voteze într-un sondaj național neobligatoriu privind candidatura Ucrainei la UE, lansat de guvernul la începutul lunii martie. Sondajul a fost criticat pentru pragul redus de răspuns și întrebările manipulatoare, redactate pentru a încuraja cetățenii să respingă aderarea Ucrainei.
- Rusia acuză NATO - Exercițiile militare anuale ale NATO în Marea Baltică fac parte din pregătirile alianței pentru un potențial conflict armat cu Rusia, a declarat Alexander Grușko, vice-ministrul rus de Externe. Acesta a subliniat că structura, conceptul și calitatea forțelor implicate în exercițiile NATO indică clar o simulare a unei confruntări cu un adversar de nivel comparabil, făcând aluzie la Rusia. Exercițiile BALTOPS, desfășurate anual în zona Mării Baltice și împrejurimile sale, au început luna aceasta, reunind trupe din mai multe state membre NATO.
- Șoigu s-a dus în Coreea de Nord - Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a sosit în Coreea de Nord pentru a doua oară în mai puțin de trei luni, urmând să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Potrivit Consiliului de Securitate al Rusiei, discuțiile vor include și teme simbolice precum comemorarea militarilor nord-coreeni care au sprijinit eliberarea regiunii Kursk. Pe agenda întâlnirii se află și subiecte internaționale urgente, inclusiv războiul din Ucraina.
- Trump vine la summit-ul NATO - Președintele SUA va participa la summit-ul NATO prevăzut pentru 24-25 iunie la Haga, în Țările de Jos, a anunțat marți purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt.
- Lukașenko s-a întâlnit cu Xi - Președintele Chinei, Xi Jinping, l-a primit miercuri la Beijing cu omologul său din Belarus, Alexander Lukașenko, pentru a consolida parteneriatul strategic dintre cele două state. Întâlnirea a avut loc în contextul relațiilor bilaterale apropiate, pe care China și Belarus le definesc ca fiind de "parteneriat strategic complet în orice condiții". Vizita lui Lukașenko la Beijing este prima de la realegerea sa din ianuarie, care i-a extins mandatul la conducerea țării la peste 31 de ani.
- Zelenski respinge „ultimatumurile” Rusiei - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat miercuri drept „ultimatumuri” condițiile de pace impuse de Moscova la recentele discuții de la Istanbul, afirmând că acestea sunt inacceptabile pentru Kiev. Propunerile Rusiei includ retragerea forțelor ucrainene din regiunile anexate, renunțarea la aderarea la NATO și limitarea armatei ucrainene. Zelenski a subliniat că actualele discuții bilaterale, mediate de Turcia, nu mai au sens în forma de acum, în absența unor rezultate reale. El a cerut organizarea unui summit de pace cu participarea liderilor Rusiei, SUA și Turciei. „Suntem pregătiți pentru o astfel de reuniune în orice moment”, a spus Zelenski, sprijinind propunerea președintelui turc Erdogan pentru o întâlnire trilaterală. Kremlinul a condiționat o eventuală întâlnire Putin-Zelenski de stabilirea unor acorduri preliminare. Zelenski consideră această poziție o tactică de tergiversare, într-un context militar defavorabil Ucrainei, cu forțe extenuate și depășite numeric pe front. Președintele ucrainean a acuzat Moscova că folosește negocierile pentru a câștiga timp și pentru a-l mulțumi pe Donald Trump, care ar face presiuni pentru încetarea ostilităților.
- Putin și Trump au discutat despre atacul ucrainean - Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său american, Donald Trump, au purtat miercuri o convorbire telefonică de peste o oră, în contextul atacului lansat de Ucraina asupra unor baze aeriene aflate pe teritoriul Rusiei. Trump a dezvăluit ulterior că Putin intenționează să răspundă ferm acestui atac. Detalii AICI.
- Putin denunță "acte teroriste" ale Ucrainei - Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat, la rândul său, miercuri, Ucraina de faptul că a ordonat explozii feroviare în două regiuni din Rusia, în weekend, şi a apreciat că aceste atacuri ”teroriste” vizau să saboteze negocierile ruso-ucrainene. ”Toate crimele comise împotriva unor civili, mai ales femei şi copii, cu o zi înaintea unei noi şedinţe de negocieri de pace pe care noi am propus-o la Istanbul, vizează să perturbe procesul negocierilor”, a denunţat liderul de la Kremlin într-o reuniune difuzată de televiziunea publică. ”Acestea sunt, evident, acte teroriste”, a denunţat liderul de la Kremlin. ”Cine poartă negocieri cu cei care mizeză pe terorism?”, a continuat el, referindu-se la negocierile dificile aflate în curs între Kiev şi Moscova. El a acuzat din nou ”regimul de la Kiev” de faptul că este ”ilegitim” şi de faptul că se transformă ”treptat în organizaţie teroristă”. El a reiterat poziţia oficială rusă, apreciind că un armistiţiu necondiţionat, cerut de către Kiev, aliaţii săi europeni şi Statele Unite, ar permite Ucrainei să-şi refacă forţele. ”De ce să-i recompensăm acordându-le o pauză a luptelor, care va fi folosită pentru a furniza regimului armament din Occident, continuarea mobilizării forţate şi pregătirea altor atentate teroriste?”, a declaart Vladimir Putin.