În ziua 1191 de război, Ucraina contraatacă pe toate fronturile, în timp ce Trump joacă cartea păcii.
În ultimele zile, Ucraina a intensificat semnificativ atacurile cu drone asupra teritoriului rus, vizând atât instalații militare, cât și zone urbane din Moscova și Sankt Petersburg.
Rusia raportează interceptări masive - aproape 300 de drone într-o singură noapte - și suspendări de zboruri pe aeroporturi.
Un oficial rus cu rol-cheie în invadarea Mariupolului a fost ucis într-o explozie suspectă, sugerând posibile atacuri țintite ale Kievului.
Între timp, Rusia își întărește relația militară cu Belarus, promițând desfășurarea de rachete balistice Oreşnik.
Pe plan diplomatic, președintele Donald Trump evită momentan sancțiuni suplimentare asupra Rusiei, sperând într-un acord de pace, deși semnalele venite de la Moscova sunt ambigue.
În paralel, Ucraina face progrese interne: peste jumătate dintre prizonierii Azov au fost eliberați, industria de armament își cere dreptul de a exporta, iar noi sisteme autonome, precum turelă Sky Sentinel, îmbunătățesc apărarea contra dronelor.
În fața escaladării amenințării ruse, NATO solicită Germaniei un efort semnificativ de suplimentare a trupelor - încă 40.000 de soldați, reprezentând șapte brigăzi – în vederea consolidării apărării colective.
Pe fondul incertitudinilor, summitul Ramstein din 4 iunie de la Bruxelles devine esențial pentru viitorul sprijin occidental acordat Ucrainei. Între timp, Rusia acumulează forțe în regiunea Kursk și amenință cu o nouă ofensivă asupra regiunii Sumî, după ce a ocupat patru sate de graniță.
În paralel, războiul hibrid se intensifică: hackeri afiliați Kremlinului au încercat să penetreze Ministerul Apărării britanic, atac dejucat de autoritățile de la Londra. Acest atac se înscrie într-o tendință mai amplă a operațiunilor cibernetice ruse împotriva țărilor care sprijină Ucraina.
Pe frontul diplomatic, Rusia propune o nouă rundă de negocieri la Istanbul, prezentând „propuneri specifice” și invocând înțelegeri cu Trump, cu toate că președintele rus refuză un armistițiu.
Situația pe front
- Incendiu la o fabrică de electronice din Sankt Petersburg - Un incendiu de proporții a izbucnit la fabrica Avangard din Sankt Petersburg, specializată în microelectronică, după o serie de explozii survenite în noaptea de 29 mai. Flăcările s-au extins pe o suprafață de 100 m² la etajul 5 al unei clădiri cu șase nivele. Deși nu există dovezi clare privind o lovitură ucraineană, incidentul se înscrie într-un val tot mai intens de atacuri cu drone asupra teritoriului rus. Autoritățile de la Kiev nu au comentat cazul.
- Un val de drone lovește Moscova și Sankt Petersburg - Rusia a anunțat interceptarea a 48 de drone ucrainene între 28 și 29 mai. Atacurile au vizat regiunea Moscovei, unde au fost semnalate explozii și suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul Vnukovo. În același timp, o fabrică militară din Sankt Petersburg a fost cuprinsă de flăcări. Autoritățile ruse susțin că nu au fost înregistrate victime. Un atac cu drone ucrainene a afectat o clădire din sud-vestul Moscovei, a anunțat primarul Serghei Sobianin. Nimeni nu a fost rănit, dar resturi de dronă au căzut peste un imobil de locuințe. Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 296 de drone ucrainene în noaptea precedentă.
- Atacurile rusești au ucis 3 ucraineni și au rănit 27 - Forțele ucrainene au doborât 10 din cele 90 de drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed, lansate de Rusia peste noapte, au raportat Forțele Aeriene. 46 de drone au fost interceptate prin război electronic sau au dispărut de pe radare fără a provoca pagube. Un atac cu drone a ucis un bărbat în comunitatea Bilopillia din regiunea Sumî peste noapte și a rănit o femeie, potrivit autorităților locale. O persoană a fost ucisă în satul Rivne din regiunea Donețk, a declarat guvernatorul Vadim Filaşkin. Alte 13 persoane au suferit răni în regiune în ultima zi. Un atac aerian cu bombă ghidată asupra satului Verhnia Tersa din regiunea Zaporojie a ucis o persoană și a rănit o alta, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov. Atacurile au distrus cinci case și au avariat alte 50, aproximativ 600 de locuințe rămânând fără electricitate. Forțele ruse au atacat şi districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, rănind două persoane. În regiunea Herson, forțele ruse au vizat 40 de așezări, inclusiv oraşul Herson. Zece persoane au fost rănite, a raportat guvernatorul Oleksandr Prokudin.
- Rusia amenință cu un atac asupra regiunii Sumî - Rusia a comasat suficiente trupe în regiunea Kursk pentru a lansa o ofensivă asupra regiunii ucrainene Sumî, a avertizat pe 29 mai purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Andrii Demcenko. Rusia a devenit mai activă în zonă după ce a împins trupele ucrainene din regiunea Kursk. Recent, autoritățile ucrainene au confirmat că patru sate din Sumî au fost capturate de armata rusă.
Alte informații relevante
- Rusia va desfășura rachete Oreşnik în Belarus - Rusia plănuiește să desfășoare rachete balistice Oreşnik în Belarus până la sfârșitul anului 2025, potrivit oficialilor de la Minsk. Arma, capabilă să transporte focoase nucleare, a fost deja testată în Ucraina în noiembrie 2024. Deși Moscova susține că a început producția în masă, surse americane estimează că deține doar câteva exemplare. Belarus, aliat fidel al Rusiei, ar găzdui deja arme nucleare tactice rusești.
- Oficial rus implicat în asaltul asupra Mariupol, ucis într-o explozie - Zaur Gurţiev, viceprimarul orașului Stavropol și participant la cucerirea Mariupolului în 2022, a murit într-o explozie. Autoritățile ruse au confirmat decesul și investighează o posibilă implicare ucraineană, fără dovezi clare. El era asociat cu programul propagandistic "Vremia Geroev" și avea legături cu operațiuni militare cheie din Ucraina.
- Trump evită noi sancțiuni pentru a favoriza o posibilă pace - Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că amână impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a nu compromite șansele unui acord de pace. Trump a afirmat că va evalua în curând seriozitatea lui Putin privind negocierile, după ce Moscova ar fi promis un "memorandum de pace" care încă nu a fost livrat. Trump s-a arătat dispus să se întâlnească cu Putin și Zelenski, dacă va fi necesar.
- Peste jumătate dintre combatanții Azov capturați, eliberați - Ucraina a reușit să aducă acasă 1.279 de prizonieri de război, inclusiv 455 din Brigada Azov. Eliberările vin după critici dure privind lipsa luptătorilor Azov în cel mai recent schimb 1.000 pentru 1.000 de prizonieri. Colonelul Denîs Prokopenko a catalogat schimbul drept o „batjocură” pentru absența camarazilor săi.
- Ucraina vrea să exporte arme - Industria de apărare din Ucraina cere dreptul de a exporta armament, întrucât producția depășește nevoile interne. Totuși, decizia finală aparține Consiliului Național de Securitate și conducerii militare, potrivit ministrului adjunct al Economiei, Taras Kachka. Oficialii spun că sunt necesare evaluări de risc pentru a evita afectarea aprovizionării frontului.
- Ucraina testează cu succes o turelă AI care doboară drone - Ucraina a dezvoltat Sky Sentinel, o turelă automatizată dotată cu AI capabilă să doboare drone fără intervenție umană. Echipată cu mitralieră Browning de calibru 50, turela detectează, urmărește și lovește ținte precum dronele Shahed. Sistemul costă aproximativ 150.000 dolari și este considerat o alternativă eficientă și scalabilă la sistemele tradiționale de apărare antiaeriană.
- NATO cere Germaniei încă 40.000 de soldați - NATO ar dori ca Germania să contribuie cu încă șapte brigăzi - aproximativ 40.000 de soldați - pentru consolidarea apărării colective împotriva Rusiei. Solicitarea vine în contextul tensiunilor tot mai mari dintre alianță și Rusia și al incertitudinii privind angajamentul SUA față de securitatea europeană. Germania s-a angajat să ofere 10 brigăzi până în 2030 și dispune în prezent de nouă brigăzi, inclusiv una desfășurată în Lituania. Potrivit unui oficial NATO, cerințele generale ale alianței ar putea crește de la 80 la 120-130 de brigăzi, reflectând o revizuire strategică majoră. Deși nu există o dată fermă pentru implementare, termenul preferat este 2030.
- Summitul Ramstein din iunie, la Bruxelles - Următoarea reuniune a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei (UDCG), în format Ramstein, va avea loc pe 4 iunie la Bruxelles, sub conducerea Marii Britanii și Germaniei. Întâlnirea vine în contextul în care SUA încearcă să medieze un acord de pace între Ucraina și Rusia, iar Moscova pregătește o nouă ofensivă. Ultimul summit Ramstein s-a ținut pe 11 aprilie, iar NATO a promis atunci ajutor militar pe termen lung în valoare de peste 21 miliarde de euro.
- Hackerii ruși au atacat Ministerul Apărării din Marea Britanie - Hackeri cu legături rusești au vizat personalul Ministerului Apărării britanic, pretinzând că sunt jurnaliști, într-o operațiune de spionaj dejucată de autorități, potrivit Sky News. Ministrul Apărării, John Healey, a anunțat înființarea unui nou comandament de cyber-securitate, cu misiuni defensive și ofensive. „Tastatura este acum o armă de război”, a declarat Healey. Atacurile cibernetice sponsorizate de Rusia au vizat recent și Franța și infrastructura logistică occidentală care sprijină Ucraina.
- Lavrov și Rubio discută despre pace la Istanbul - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu secretarul de stat american Marco Rubio despre o nouă rundă de negocieri de pace cu Ucraina, programată pentru 2 iunie la Istanbul. Lavrov a transmis „propuneri specifice” și a informat despre punerea în aplicare a înțelegerilor din 19 mai între Trump și Putin. Liderul rus a respins din nou un armistițiu, dar a sugerat că e deschis unui „memorandum” de pace.
- Rusia acuză Serbia că trimite muniție Ucrainei pe căi ocolite - Serviciul rus de informații externe (SVR) susține că Serbia furnizează în continuare muniție Ucrainei, deși oficialii de la Belgrad se declară neutri în conflictul cu Rusia. Într-un comunicat din 29 mai, SVR acuză industria de apărare sârbă că „trage Rusiei un glonț în spate”. Deși președintele Aleksandar Vucic a negat anterior orice livrări către Ucraina, spionajul rus afirmă că armamentul este trimis prin țări terțe NATO, precum Polonia, Cehia și Bulgaria, dar și prin rute mai neobișnuite implicând state africane. Potrivit raportului, ar fi vorba de sute de mii de obuze și un milion de cartușe. Informațiile nu au fost confirmate independent, însă Financial Times estima în 2024 că muniție sârbă în valoare de 855 de milioane de dolari a ajuns indirect în Ucraina.
- Regizor american rănit la Kiev - Cineastul american Christopher Walters, aflat la Kiev pentru a documenta războiul declanșat de Rusia, a fost rănit după ce un balcon s-a prăbușit peste el în cartierul Podil. Incidentul, pe care l-a relatat pe Instagram cu fața tumefiată în fața ruinelor, nu a fost cauzat de un atac, ci de neglijență, a explicat șeful administrației militare a orașului, Tymur Tkacenko. Acesta a criticat lipsa de întreținere a clădirilor și i-a cerut noului administrator al districtului să mențină legătura cu victima. Walters a declarat că intenționează să investigheze cauzele accidentului pentru a preveni alte tragedii.
- Dispariție suspectă în Crimeea ocupată - Un cetățean ucrainean a fost răpit la Sevastopol, în Crimeea ocupată, pe 7 mai, de persoane care s-au prezentat ca agenți FSB, a anunțat Ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubineț. Victima, Serhii Hrișcenkov, este dat dispărut, iar autoritățile de la Kiev au transmis o solicitare oficială omologului rus, fără a primi până acum un răspuns. Lubineț subliniază că nu este un caz izolat, ci parte a unui tipar de răpiri și abuzuri sistematice în teritoriile ocupate. Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, este scena unor încălcări repetate ale drepturilor omului, mai ales împotriva activiștilor ucraineni și a tătarilor crimeeni.