Niciodată nu năvălesc asupra noastră atâtea profeții, ca la început de an. Presa abundă cu pronosticurile garantate de brandurile Baba Venga sau Nostradamus, care – poate ați observat și dvs – au prevestit mai mult războaie, incendii, secete și inundații, decât evenimente capabile să ne aducă măcar îndestulare, dacă e prea mult spus fericire.
Pentru că așa-i firea omului, este mai setos să simtă cum i se face părul măciucă, auzind de pericolul dezastrelor iminente, decât să conteze pe speranțe în bucurii și împliniri, ceva ce nici nu se prea arată, de multe ori.
Niciun profet, oricât de respectat ar fi el în istorie, nu s-a priceput să prezică, nici cât de vag, marile momente cruciale ale omenirii, precum invenția locomotivei sau a automobilului, avionul cu reacție al lui Coandă, becul lui Edison, antibioticele, vaccinurile, principiul lui Lavoisier sau fascinanta teorie a lui Einstein.
În schimb, evenimentul care n-a scăpat atenției niciunuia dintre porfeți, este de departe sfârșitul lumii. Pare de necrezut că, numai în actualul mileniu, Apocalipsa a fost previzionată la modul cel mai serios și adesea cu dată precisă, de câteva sute de ori.
Citesc într-o interesantă lucrare, publicată în enciclopedia virtuală Wikipedia, cum că cea mai veche referire la o eventuală Apocalipsă datează din anul 375 e.n, când un ascet din antichitatea ebraică, Simon bar Giora, personalitate de mare prestigiu în lumea Orientului Mijlociu ocupată de romani, reușea să adune capital politic prevestind data când sfârșitul lumii ar trebui să lovească „imperiul răului”.
Dar cea mai spectaculoasă prevestire a Apocalipsei este cea fixată pentru prima zi a Anului Nou 1000. Clericii au socotit atunci că nimic nu este mai precis și credibil, decât o cifră rotundă.
A urmat un moment de panică generală: unii se ascundeau în case, alții, dimpotrivă, ieșeau afară ca să nu se dărâme zidurile peste ei, habotnicii socoteau că adăpostul cel mai sigur este în interiorul templelor și nu puțini plonjau în apa râurilor sau a mării, ca să se spele de păcate, măcar în ceasul al doisprezecelea.
În timp, nenumărate personalități marcante din istorie s-au avântat în prezicerea datei când urma să aibă loc sfârșitul lumii. Printre aceștia, îmi permit să citez doi Papi (Silvester al II-lea și Inocențiu al III-lea), numeroși episcopi, călugări, astrologi, alchimiști și alții, destui.
Chiar și Cristofor Columb a publicat în anul 1601 o carte profetică, prevestind sfârșitul lumii pentru anul 1656, iar matematicianul Bernoulli (poate ați auzit de legea lui Bernoulli) stabilea data exactă când urma să se producă Apocalipsa: 5 aprilie 1719.
Cunoscutul astronom și scriitor francez Camille Flamarion prezicea pe baza unor clacule proprii că apariția în anul 1910 a cometei Halley „va impregna atmosfera și probabil va aneantiza întreaga viață de pe planetă. Pur și simplu, vom muri”. Poate pentru prima oară în istorie, „predicția” a stimulat o afacere: s-au vândut atunci importante cantități de pastile anti-cometă (!?).
Nostradamus prezicea și el încă din secolul XVI că „regatul terorii” va veni din cer în luna iulie a anului 1999 ceea ce, așa cum știm, nu s-a adeverit. Iar Nostradamus este acreditat de clarvăzători ca fiind cel mai mare prezicător al tuturor timpurilor.
Ei pretind că prezicătorul a prevăzut prin versetele sale, publicate în anul 1555, evenimente de seamă din istoria recentă, precum: Primul Război Mondial, revoluția bolșevică, ascensiunea lui Hitler, al Doilea Război Mondial, Războiul Rece, destrămarea URSS, războaiele din Orientul Apropiat, ocuparea Crimeii de către Rusia și multe altele.
Numitorul comun al tuturor acestor „preziceri” este faptul că ele au fost descifrate în respectivele versete de fiecare dată numai post factum și niciodată ante factum. Cu această rezervă deloc neglijabilă, este poate momentul să ne oprim la principala prezicere a lui Nostradamus pentru noul an 2023, pe care o redau așa cum a apărut într-un site francez:
«Comme le soleil, la tête fouillera la mer brillante. Les poissons vivants de la mer Noire ne feront que bouillir»
Adică, în traducere liberă, „Capul va inflama marea strălucitoare, precum Soarele. Peștilor vii din Marea Neagră nu le va rămâne altceva de făcut, decât să fiarbă”.
Textul pare nițel confuz, dar interpretările sunt și mai neașteptaste. Conform unora, detaliul despre peștele care fierbe se referă la încălzirea globală. Conform altora, este vorba chiar despre războiul în curs, la scufundarea crucisătorului „Moskva”, la exploziile din Crimeea, la luptele pentru Donbass, sau cele dinspre Odesa, la chixurile ocupației ruse.
De altfel, nu trebuie să fii Nostradamus ca să observi că Marea Neagră este un punct fierbinte al planetei.
Dar dacă nu-i poți contrazice pe clarvăzători în ce privește anul în care abia am pășit, merită să ne oprm puțin la momentul decembrie 2021, când se făceau prevestirile pentru următorul an, 2022. De departe, principalul eveniment al anului a fost invadarea Ucraiei de către ruși, fapt despre care nu rezultă că ar fi avut idée marele Nostradamus.
Am în față un site fracez exact pe această temă, publicat la 30 decembrie 2021. Haideți să aruncăm o privire peste ce proroceau clarvăzătorii la acea dată, pentru anul care urma atunci și pe care tocmai l-am depășit:
Sfârșitul Uniunii Europene. Citat din Nostradamus: "Les temples sacrés de style romain / Rejetteront les fondations", adică în traducere liberă „Vom distruge temeliile/Templelor sacre ale stilului roman”. Dacă nu la Uniunea Europeană se referea asta, atunci la ce altcineva?
Franța va fi devastată de uragane. Redau un verset tot în traducere liberă: „Un fenomen brusc va lovi orașele Tours, Orléans, Blois, Angers, Reims și Nantes. Oameni vorbitori de limbi străine vor înălța corturi. Răuri de săgeți vor curge la Rennes, va fi zguduit uscatul, va fi zguduită marea”.
Asasinarea lui Vladimir Puin și a lui Kim Iong Un. Același site anunța că, în conformitate cu interpretarea versetelor lui Nostradamus, șefii de stat ai Rusiei și al Coreei de Nord ar suferi o moarte violentă, în cursul anului 2022. Ba chiar se precizează că lui Vladimir Putin urma să i se tragă de la o mare furtună.
Războiul climatic. La finalul anului 2021, interpreții catrenelor lui Nostradamus preziceau negreșit și izbucninea unui război climatic, „atunci când guvernul unei țări (neidentificată deocamdată) afectată de foamete, va jefui o țară vecină pentru a oferi hrana propriei populatii”. Războiul va submina pacea mondială, precizează interpreții catrenelor.
Foametea, ce e drept, a izbucnit dar nu din cauza problemelor climatice, ci din cauza războiului din Ucraina, despre care nici Nostradamus se pare că nu știa să prezică ceva.
Explozia bombei nucleare. Tot din versetele lui Nostradamus mulți interpreți prin clarviziune socoteau că, în 2022, urma să fie folosită o bombă nucleară, pentru prima dată după 1945. Versetele presupuneau că explozia va accelera în mod dramatic efectele încălzirii globale.
Prăbușirea dolarului. Poate cel mai de proporții chix al profețiilor – sau ale interpretărilor lor – privește prezicerea prăbușirii dolarului în 2022. Iar dolarul nu numai că nu s-a păbușit, dar în anumite perioade a reușit, pentru prima oară în istoria sa, să depășească cu câțiva cenți cursul monedei euro.
Revolta inteligenței artificiale. Tot Nostradamus, prevedea în decembrie 2021 că, în anul următor 2022, creaturile artificiale se vor revolta împotriva creatorilor lor. Ca urmare, inteligența artificială ar putea deveni principala amenințare pentru omenire. Nu războiul, nu altceva, inteligența artificială.
Ploaia din cer. Unele catrene interpretate în decembrie 2021 prevesteau un alt dezastru, unul cu data fixă, 14 decembrie 2022, când omenirea urma să fie lovită de „o ploaie de foc care va cădea din cer timp de trei zile și trei nopți neîntrerupt”. Nostradamus precizează că, în cele trei zile fatidice, va pieri două treimi din populația Terrei”.
Am citat fără multe comentarii. Faptele sunt atât de evidente, încât orice comentariu ar fi de prisos. Atâta îmi permit să amintesc un proverb românesc: toată pasărea pe limba ei piere.