Judecătoria Sectorului 1 a decis, marți, începerea judecării pe fond a dosarului în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară și de promovarea în spațiul public a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război.
Un magistrat a respins ca neîntemeiate toate cererile și excepțiile ridicate de avocații lui Georgescu, confirmând legalitatea probelor strânse în anchetă și a actelor efectuate de procurori.
Instanța confirmă rechizitoriul Parchetului General
„Respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Georgescu Călin, ca neîntemeiate. Constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză. Constată și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (…) privind pe inculpatul Georgescu Călin, aflat sub măsura controlului judiciar, trimis în judecată pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale)”, se arată în decizia de marți a instanței.
Instanța a dispus începerea judecării cauzei. Decizia poate fi contestată în trei zile de la comunicare.
Acuzațiile aduse lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025, sub control judiciar, pentru două capete principale de acuzare:
- promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război;
- propagandă fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, în formă continuată.
Potrivit procurorilor, faptele ar fi fost comise între iunie 2020 și mai 2025, în cinci episoade distincte.
Ce i se impută
Rechizitoriul detaliază mai multe tipuri de mesaje publice atribuite lui Georgescu, printre care:
- apeluri la „mobilizarea în masă a națiunii” pentru „regenerare și renaștere” sub influența unui misticism creștin-ortodox, cu acceptarea implicită a violenței;
- susținerea necesității unui lider „carismatic, predestinat și autoritar”;
- discursuri ultranaționaliste bazate pe un „nucleu mitic creștin”;
- prezentarea României ca victimă a unor „inamici externi artificial identificați”;
- elogierea lui Ion Antonescu – condamnat definitiv pentru crime de război –, inclusiv imitarea discursurilor sale și efectuarea salutului legionar la un protest împotriva restricțiilor din pandemie, în 2 octombrie 2021, în Piața Universității.
Anchetatorii notează că, de-a lungul anilor, Georgescu a făcut declarații, interviuri și postări care evidențiau „consecvența sa ideologică pro-legionară” și legături cu „promotori ai ideologiei neolegionare”, încercând să normalizeze Mișcarea Legionară și să reabiliteze figuri precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu sau Ion Moța.
Dosarul va fi judecat pe fond la Judecătoria Sectorului 1 București, instanța competentă în acest caz.