Uniunea Europeană (UE) a lansat în mod oficial, marţi, la Luxemburg, negocieri de aderare cu Ucraina, o etapă catalogată drept ”istorică”, atât la Bruxelles, cât şi la Kiev.
”O Ucraină puternică nu este posibilă fără UE, iar o UE puternică nu mai este posibilă fără Ucraina”, a declarat premierul ucrainean Denîs Şmîhal, în deschiderea negocierilor, relatează AFP.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat un ”moment istoric”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu s-a zgârcit în superlative pentru a saluta deschiderea acestor negocieri aşteptate cu nerăbdare de către Kiev, la peste doi ani de la începutul invaziei ruse.
”Negocierile de aderare pe care le deschidem azi (marţi) vor fi riguroase şi exigente”, a declarat, la rândul său, ministrul belgian de Externe, Hadja Lahbib, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului UE, din care fac parte statele membre.
Şefa Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a salutat şi ea această ”veste bună”.
Numai Ungaria şi-a manifestat blamul.
Budapesta a amintit că Ucraina este încă ”foarte departe” de îndeplinirea tuturor criteriilor pentru a se alătura celor 27, potrivit ministrului însărcinat cu Afaceri Europene, Janos Boka.
Negocierile de aderare dintre UE şi o ţară terţă au loc în cadrul unei conferinţe interguvernamentale (CIG).
Acord obținut greu
Deschiderea acestor discuţii este rezultatul unui acord greu obţinut între 26 de ţări ale UE, care au fost nevoite să-şi folosească ingeniozitatea pentru a convinge cea de-a 27-a, Ungaria lui Viktor Orban, să nu blocheze procesul.
Premierul ungar s-a opus vehement oricăror discuţii de aderare cu Ucraina, considerând ţara nepregătită. Cel mai apropiat stat membru al UE de Rusia lui Vladimir Putin, Ungaria blochează, de asemenea, orice ajutor militar european pentru Kiev.
Orban a acceptat în cele din urmă să părăsească masa negocierilor la summit-ul liderilor UE-27 din decembrie, iar cei 26 de omologi ai săi au decis să deschidă negocieri de aderare cu Kievul şi Chişinăul.
Prima etapă
După deschiderea oficială a conferinţei interguvernamentale, negociatorii vor analiza mai întâi legislaţia Ucrainei pentru a verifica dacă este compatibilă cu cea a UE.
Această etapă, cunoscută sub numele de "screening" în jargonul Bruxelles-ului, durează în mod normal între unul şi doi ani, au explicat surse diplomatice.
Dar în cazul Ucrainei sau al Republicii Moldova, lucrurile vor merge mai repede, deoarece „avem deja o idee destul de clară" asupra situaţiei, a subliniat acest diplomat european, vorbind sub rezerva anonimatului.
Cu toate acestea, vor trece câteva săptămâni, dacă nu chiar luni, până când diferitele capitole de negociere vor fi efectiv deschise.
Şi este puţin probabil ca acestea să fie deschise înainte de sfârşitul acestui an: la 1 iulie, Ungaria, care nu are prea mult entuziasm pentru primirea Ucrainei, preia preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Nu va fi simplu cu Ucraina
Executivul european a cerut Kievului să ia măsuri pentru a combate corupţia şi ascensiunea oligarhilor. De asemenea, Comisia a cerut să se acorde o mai mare atenţie minorităţilor, o măsură solicitată insistent de Budapesta din cauza prezenţei unei comunităţi maghiare în Ucraina.
UE a acordat Ucrainei statutul de ţară candidată în iunie 2022, într-un gest extrem de simbolic, la câteva luni după începutul războiului declanşat de Moscova, precum şi Republicii Moldova vecine.
Deschiderea negocierilor este doar o etapă a unui proces de aderare lung şi anevoios. Ucraina, o ţară cu o populaţie de peste 40 de milioane de locuitori şi o mare putere agricolă, se confruntă cu o serie de provocări pentru a adera la UE, începând cu problema ajutorului financiar.
La rândul său, UE intenţionează să se reformeze pentru a face faţă acestei extinderi şi pentru a-şi îmbunătăţi guvernanţa şi procesul decizional, care este deja adesea complex cu 27 de state membre.