Suverani din toată Europa participă luni la funeraliile ultimului rege al Greciei, Constantin al II-lea – care a murit marţea trecută la vârsta de 82 de ani -, dar nu i se va aduce niciun omagiu naţional acestui fost monarh controversat.
În Catedrala Buna Vestire din Atena (sau Mitropolitană), regii şi reginele Spaniei, Suediei, Danemarcei, Ţărilor de Jos, prinţul Albert al II-lea de Monaco, prinţul moştenitor al Norvegiei sau Marele Duce de Luxemburg vor aduce la mijlocul zilei un ultim omagiu fostului suveran grec.
Familia regală britanică va fi reprezentată de prinţesa Anne, sora lui Charles al III-lea, ambii veri ai lui Constantin al II-lea. Prinţul William, finul fostului rege al Greciei, nu va fi prezent.
În capitala Greciei vor fi, de asemenea, prezenţi fosta regină a Spaniei, Sofia, sora lui Constantin, şi soţul ei, Juan Carlos.
În total, 187 de invitaţi sunt aşteptaţi să participe la aceste funeralii.
Profund republicană, populaţia a ezitat între indiferenţă şi furie de când acest descendent al familiei regale Schleswig-Holstein-Glücksburg a murit marţi într-un spital privat din Atena în urma unui accident vascular cerebral.
La o zi după moartea lui Constantin, premierul Kyriakos Mitsotakis a anunţat că funeraliile se vor desfăşura în cadru „privat".
Nici el, nici actuala şefă a statului, preşedinta Katerina Sakellaropoulou, nu vor merge la înmormântarea regelui destituit în 1974, odată cu restabilirea republicii, după perioada întunecată a dictaturii coloneilor (1967-1974).
La Atena au fost coborâte doar steagurile din jurul Stadionului Panathenaic, vechiul stadion al capitalei Greciei renovat pentru primele Jocuri Olimpice moderne din 1896. În 1960, Constantin a câştigat o medalie de aur la navigaţie la Jocurile Olimpice de la Roma. De asemenea, a fost membru de onoare al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO).
După ceremonia religioasă ortodoxă, el va fi înhumat în mod privat la vechea reşedinţă regală din Tatoi, la nord de Atena, unde sunt înmormântaţi cei mai mulţi dintre foştii membri ai familiei regale, printre care regele George I, primul din dinastia daneză pe tronul Greciei, în 1863.
Moartea fostului monarh, care a trăit 40 de ani în exil, a reînviat răni vechi în Grecia, în special în jurul rolului său din timpul dictaturii coloneilor (1967-1974).
Criticat că nu a împiedicat atunci ascensiunea la putere a juntei, Constantin a părăsit Grecia în 1968 şi a trăit patruzeci de ani la Londra. A revenit în ţară în 2013 şi a continuat să îşi spună „rege”.
Monarhia a fost abolită în Grecia printr-un referendum în 1974 care, cu o majoritate de 70%, l-a destituit pe Constantin al II-lea.
Constantin Glücksburg, cum îl numesc unele media fără a menţiona fostul său titlu regal, a luptat mulţi ani în instanţă cu statul grec care îi confiscase bunurile regale.
Deposedat de naţionalitatea sa în 1994, el a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a-şi recupera bunurile. În 2002, acesta din urmă a condamnat Grecia să plătească 14 milioane de euro familiei regale.