Aproximativ 51% dintre refugiații ucraineni cu vârste între 20 și 64 de ani aflați în România declară că lucrează, potrivit unui sondaj realizat de UNHCR prezentat luna aceasta.
Procentul include atât muncă formală, cât și informală, telemuncă pentru companii din străinătate sau chiar joburi remote pentru angajatori din Ucraina.
Cifrele privind ocuparea refugiaților variază în diferitele surse, pentru că mulți ucraineni lucrează informal sau remote.
Un studiu din 2025 (bazat pe sondaj cu 399 respondenți), de exemplu, estima la doar aproximativ 21,7% ocuparea în rândul ucrainenilor.
Prin agențiile de ocupare și-au găsit un loc de muncă 3.321 de ucraineni, din aproape 25.000 înregistrați la aceste instituții, în căutarea unui job.
64% dintre ucrainenii rămași în România spun că nu au resurse pentru o lună întreagă
Un raport dat publicităţii, marţi, la patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, de biroul din România al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi arată că 65% dintre familiile de ucraineni ajunse aici nu au suficiente resurse pentru o lună întreagă, iar 24% spun că au redus consumul de alimente.
Până la sfârșitul anului 2025, în România au fost emise peste 217.000 de permise de protecție temporară pentru refugiaţii ucraineni, de la începutul războiului, anunță Ministerul de Interne.
Pe lângă permisele de protecție temporară, datele arată că, de la izbucnirea conflictului, un număr de 4.534 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România.
Persoanele care au depus cereri de azil au fost găzduite în cele șase centre regionale de proceduri și cazare aflate sub administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări.
Situația la nivel european – raport UNHCR
În ansamblu, 57% declară că sunt ocupați (inclusiv activități independente și muncă informală), cu 22% sub rata comparabilă a resortisanților din țările gazdă.
Rezultatele variază considerabil: țările care se învecinează cu Ucraina tind să înregistreze cele mai ridicate rate de ocupare, în timp ce țările din Europa Occidentală și țările nordice prezintă niveluri semnificativ mai scăzute, chiar și după ce sunt luate în considerare diferențele de profil ale refugiaților.
Competența în limba locală este unul dintre cei mai puternici predictori ai angajării, iar durata mai lungă a șederii în țara gazdă este, de asemenea, asociată cu o intrare îmbunătățită pe piața muncii.
Cu toate acestea, subocuparea forței de muncă rămâne omniprezentă. Aproape 60% dintre refugiații angajați declară că lucrează sub nivelul lor de calificare și sunt de aproape două ori mai predispuși decât localnicii să ocupe locuri de muncă cu calificare scăzută.
În rândul refugiaților cu studii superioare, peste o treime lucrează în ocupații cu calificare scăzută, comparativ cu 7% în cazul localnicilor.
Această neconcordanță a competențelor este, probabil, principalul factor care determină decalajul salarial median de 40% între refugiați și localnici.
Spre deosebire de ratele de ocupare, subocuparea nu se îmbunătățește substanțial în timp odată ce sunt luate în considerare limba, continuitatea sectorială, educația și barierele percepute pe piața muncii, ceea ce indică prezența unor bariere structurale care necesită intervenții punctuale.
Citește integral articolul Studiu UNHCR: 51% dintre refugiații ucraineni din România lucrează, chiar dacă informal sau remote – situația la nivel european pe Curs de Guvernare.