Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul în care era acuzat de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Sentința este dublă față de cea din primă instanță, când judecătorii îl condamnaseră la doar 5 ani şi 4 luni de închisoare.
Potrivit minutei, magistrații au contopit pedepsele date pentru fiecare cap de acuzare.
„Aplică pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 4 ani și 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani și 8 luni închisoare”, se arată în minuta instanței.
Totodată, magistrații au decis și confiscarea mai multor bunuri și sume de bani de la Oprescu, inclusiv a vilei din Ciolpani. Vezi aici confirscările decise în dosar.
În același dosar, a fost condamnat la 11 ani și 6 luni de închisoare și fostul director din Primăria București Bogdan Popa. În primă instanță, Popa primise 13 ani şi 4 luni de închisoare.
Iată și alte condamnări în dosar, toate cu executare:
- Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei) - 6 ani și 10 luni închisoare;
- Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) - 4 ani de închisoare;
- Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) - 6 ani şi 6 luni de închisoare;
- Cristian Stanca (fostul şofer al lui Oprescu) - 7 ani şi 2 luni de închisoare;
- Albu Romeo – 6 ani de închisoare
- Niță Ion – 7 ani şi 10 luni închisoare
Singura inculpată care a primit condamnare cu suspendare este Ruxandra Avasiloae, la data faptelor director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti. Ea a primit 2 ani şi 10 luni cu suspendare, cu termen de supraveghere de 4 ani. În acești 4 ani, ea trebuie să se prezinte conform unui calendar la Serviciul de probațiune, va fi verificată constant de consilierul de probațiune desemnat, trebuie să anunțe dacă se mută, își schimbă locul de muncă sau pleacă pe o perioadă mai mare de 5 zile. Totodată, ea trebuie să să frecventeze un program de reintegrare socială privind corupţia din instituţiile publice, derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
Avasiloae trebuie să presteze și 120 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Şcolii gimnaziale nr.1 din comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov, sau în cadrul Poliţiei locale a oraşului Chitila.
Deciziile de astăzi sunt definitive.
Oprescu nu ar fi în țară
Polițiștii s-au deplasat atât la apartamentul din București aflat pe numele iubitei lui Oprescu, cât și la vila din Ciolpani și nu au reușit să-l găsească pe fostul primar.
Digi24 a prezentat informații potrivit cărora cele mai recente date despre Oprescu arată că acesta a ieșit din țară pe la vama Giurgiu, în urmă cu două săptămâni. Nu există date ulterioare ale intrării sale în țară.
Potrivit unor surse citate de Antena3, Oprescu s-ar afla în Austria, la fiul său.
Până la acest moment Oprescu nu a fost plasat de Poliția Română pe lista persoanelor date în urmărire.
Aproape 7 ani de procese, după faimosul flagrant
Sorin Oprescu a fost acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Iniţial, sentinţa în dosar ar fi trebuit dată în luna aprilie 2021, însă cele două judecătoare din complet - Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu - nu au ajuns la un acord, astfel încât a fost cooptat un al treilea judecător prin formarea unui complet de divergenţă, iar dezbaterile în proces au fost reluate de la zero.
Procurorii DNA au acuzat că, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care firmele care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.
Pe 5 septembrie 2015 a avut loc celebrul flagrant.
"Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să îl ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi", susţine DNA.
Ulterior, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de "secunzi" ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii.
"În acelaşi context, în cursul anului 2014, inculpatul Sorin Oprescu a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe inculpaţii Petroi Avasiloae, Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian", menţionează DNA.
DNA mai susţine că, în perioada 2013 - 2014, Bogdan Cornel Popa a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători.
În perioada mai - august 2015, în acelaşi context, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al ACCU, împreună cu inculpatul Cristian Stanca, a pretins de la aceiaşi martori denunţători, prin intermediari, suma de 60.000 de euro, ca mită pentru Sorin Oprescu, mai susţin anchetatorii.