Armata Română vrea să cumpere sateliți militari, nave și submersibile fără echipaj, sisteme antidrone, muniții „kamikaze” și echipamente de război electronic. Acestea apar în Planul de Înzestrare pentru perioada 2027–2036, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Documentul stabilește ce echipamente militare intenționează să achiziționeze România și care sunt prioritățile pentru următorii zece ani. Planul este actualizat anual, în funcție de evoluția situației de securitate, lecțiile desprinse din conflictele recente, contractele aflate în desfășurare și resursele financiare disponibile.
Ministerul Apărării a transmis, la solicitarea News.ro, detalii despre programele aflate în derulare, noile achiziții avute în vedere și proiectele finanțate prin instrumentul european SAFE.
Satelit militar și sisteme de supraveghere
Una dintre direcțiile planului privește îmbunătățirea sistemelor prin care Armata conduce operațiunile și obține informații de pe teren.
MApN are în vedere achiziția unui satelit militar propriu de comunicații. Planul include și sateliți ISR, folosiți pentru culegerea de informații, supraveghere și recunoaștere.
Pe listă se mai află drone din toate clasele, senzori tereștri care transmit automat date, radare pentru supravegherea terenului și sisteme pasive de detecție. Acestea pot identifica ținte fără să emită propriul semnal și sunt astfel mai greu de localizat.
Armata intenționează să cumpere și infrastructura digitală necesară conducerii operațiunilor, inclusiv puncte mobile de comandă și sisteme integrate de comunicații.
Apărare împotriva dronelor și rachetelor
O parte importantă a planului este destinată protejării trupelor și teritoriului.
Pe lângă sistemele Patriot, sunt prevăzute sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă, foarte scurtă și medie, rachete antiaeriene portabile și echipamente pentru combaterea dronelor.
Planul include sisteme C-RAM, destinate interceptării rachetelor și proiectilelor de artilerie sau de aruncător aflate în zbor, precum și sisteme C-UAS pentru detectarea și contracararea dronelor.
Printre proiectele finanțate prin SAFE se află Skyranger, un sistem mobil de apărare antiaeriană montat pe un vehicul blindat, și Skynex, capabil să combată drone, rachete și proiectile de artilerie.
Armata vrea să achiziționeze și tunuri automate Millennium Gun de 35 mm, precum și muniție programabilă AHEAD. Aceasta eliberează în aer un nor de proiectile mici și este destinată în special combaterii dronelor și a altor ținte mici și rapide.
Drone „kamikaze” și tehnică de luptă
Pentru operațiunile de luptă sunt prevăzute muniții de tip „loitering”, cunoscute și ca drone „kamikaze”. Acestea pot rămâne în aer deasupra unei zone până la identificarea țintei.
Planul cuprinde și drone înarmate, capabile să lovească ținte, precum și sisteme de rachete antinavă pentru apărarea litoralului.
În domeniul tehnicii terestre, prioritățile includ transportoarele blindate Piranha 5, mașini de luptă ale infanteriei pe șenile, tancuri, obuziere de 155 mm și sistemele HIMARS. Sunt prevăzute și arme individuale de tip NATO, dispozitive de vedere pe timp de noapte și echipamente modulare care reunesc armamentul, protecția și electronica purtate de militari.
Planul include, de asemenea, avioanele multirol F-16 și F-35 și elicoptere destinate luptei împotriva navelor de suprafață.
Nave și submersibile fără echipaj
Pentru Forțele Navale sunt avute în vedere modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete, cumpărarea unor nave de patrulare maritimă și a unor vedete rapide pentru scafandri.
Printre programele pe care MApN intenționează să le inițieze se află sisteme autonome subacvatice sau de suprafață. Este vorba despre nave ori submersibile fără echipaj uman, destinate misiunilor de recunoaștere sau de luptă.
Ministerul mai pregătește sisteme navale pentru protejarea porturilor, un radar pasiv, senzori pasivi pentru supravegherea spațiului aerian și un sistem de război electronic pentru bruiajul și interceptarea comunicațiilor și radarelor adversarului.
22 de proiecte finanțate prin SAFE
România are planificate 22 de proiecte ale Ministerului Apărării prin instrumentul european SAFE. Dintre acestea, 14 au fost deja semnate, iar alte opt proiecte comune cu alte state urmează să fie semnate în cursul acestui an.
Lista include sisteme antiaeriene portabile, drone tactice, vehicule logistice, mașini de luptă ale infanteriei, radare, nave de patrulare, rachete antinavă, elicoptere și sisteme de securitate cibernetică.
Unul dintre proiecte vizează producerea în colaborare a unor sisteme de drone destinate Ucrainei.
România beneficiază de o alocare totală de 16,68 miliarde de euro prin SAFE, instrument prin care Uniunea Europeană acordă împrumuturi pentru investiții în industria de apărare. Aproximativ 9,7 miliarde de euro din această sumă revin Ministerului Apărării.
MApN arată că, pentru derularea la timp a proiectelor, finanțarea europeană trebuie completată cu resurse naționale și cu o creștere graduală a bugetului Apărării în perioada 2027–2030.
Programele deja începute
Mai multe achiziții cuprinse în plan sunt deja în desfășurare și au finanțarea angajată. Este vorba despre sistemele Patriot, transportoarele blindate Piranha 5, sistemele HIMARS, avioanele F-35, obuzierele de 155 mm și tancurile principale de luptă.
Potrivit MApN, programele trebuie derulate coordonat, astfel încât echipamentele și sistemele prioritare să poată funcționa împreună.
Ce este SAFE
SAFE este considerat un instrument temporar de urgență, disponibil până la 31 decembrie 2030. Până acum, 19 state membre, inclusiv România, și-au exprimat interesul pentru acest mecanism.
Programul urmărește reducerea fragmentării industriei de apărare, crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente militare și consolidarea securității europene.
