Ministerul Apărării Naționale (MApN) gestionează 21 de proiecte în cadrul programului strategic european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), iar miza financiară este una uriașă: aproximativ 9,6 miliarde de euro doar pentru înzestrarea și infrastructura asociată Armatei Române.
Într-un răspuns transmis Mediafax, instituția a detaliat modul în care sunt identificați furnizorii și care este calendarul procedurilor.
România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, de 16,68 miliarde de euro, însă pentru a atrage fondurile trebuie să accelereze procedurile. Termenul-limită pentru semnarea contractelor este finalul lunii mai, iar implementarea proiectelor trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2030.
Cum sunt lansate procedurile de achiziție
„Ministerul Apărării Naționale, prin autoritățile contractante, întreprinde demersurile necesare pentru deschiderea contractelor de achiziție publică din domeniile apărării și securității, în conformitate cu prevederile Instrumentului SAFE și ale OUG nr. 62/2025.”, precizează MApN.
Totodată, prin Direcția Generală pentru Armamente, ministerul poate derula atât achiziții individuale, cât și achiziții în comun cu alte state, potrivit art. 7 din OUG nr. 62/2025.
Procedurile propriu-zise sunt inițiate doar după aprobarea documentelor de analiză de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Până atunci, un grup de lucru interinstituțional analizează informațiile primite și întocmește documentele necesare, care sunt avizate de prim-ministru.
„Inițierea procedurilor de achiziție are loc ulterior aprobării acestor documente, în conformitate cu prevederile legale aplicabile fiecărui proiect.”
Actul normativ nu prevede un calendar fix, acesta depinzând de aprobarea etapelor și de specificul fiecărui proiect.
Cum sunt identificați potențialii furnizori
Unul dintre punctele-cheie vizează modul în care sunt selectate companiile.
Potrivit MApN, conform art. 5 alin. (1) din OUG nr. 62/2025, „Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, identifică potențialii furnizori pe baza documentelor de fundamentare și transmite acestora solicitări de informații, în vederea evaluării:
– îndeplinirii cerințelor operaționale sau similare;
– îndeplinirii cerințelor de cooperare, după caz;
– termenelor de livrare;
– estimării prețului achiziției.”
Pe baza răspunsurilor primite, grupul interinstituțional întocmește documentele de analiză care ajung la CSAT. Doar după aprobare pot fi lansate procedurile de achiziție.
Cum se face departajarea furnizorilor
OUG nr. 62/2025 nu stabilește un număr fix de furnizori. În cazul în care există mai multe companii eligibile, acestea sunt clasificate în funcție de două criterii principale:
– termenele de livrare – pondere 40%;
– prețul achiziției – pondere 60%.
MApN precizează că informații despre operatorii economici selectați vor putea fi comunicate doar după aprobarea finanțării de către CSAT și finalizarea procedurilor interne.
Cum sunt împărțite cele 16,68 miliarde euro
România beneficiază de 16,68 miliarde euro prin SAFE – a doua cea mai mare alocare din program, după Polonia.
Din această sumă:
- 4,2 miliarde euro merg către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pentru infrastructură duală – capetele Autostrăzii Moldovei Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret;
- 12,4 miliarde euro sunt alocate sistemului național de apărare;
- aproximativ 9,6 miliarde euro sunt destinate programelor de înzestrare și infrastructurii asociate Armatei Române;
- 2,8 miliarde euro sunt alocate Ministerului Afacerilor Interne și altor structuri din sistemul de apărare națională.
Ce cumpără România prin SAFE
Lista celor 21 de proiecte acoperă domenii precum apărare aeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme de comandă și control, mobilitate și logistică, drone și sisteme C-UAS, muniții și armament individual.
Printre proiectele majore se numără:
- Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – 198 vehicule, valoare: 2,98 miliarde euro;
- Elicoptere multi-misiune H225M – minimum 12 unități, 852 milioane euro;
- Transportoare blindate 8x8 Piranha 5 – 139 unități, 761,2 milioane euro;
- Sisteme portabile MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete, 625,56 milioane euro;
- Sisteme VSHORAD SKYNEX – 7 sisteme, 476 milioane euro;
- Sisteme radar cu bătaie medie – 12 sisteme, 258 milioane euro;
- Sisteme de rachete sol-aer SBAMD(L) – 3 sisteme, 450 milioane euro;
- Arme și muniție individuală standard NATO – aproximativ 240.000 unități, 439,86 milioane euro.
Un contract este deja semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 milioane euro, achiziție realizată împreună cu alte șase state.
De asemenea, România va coopera cu Germania pentru trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot și pentru două sisteme de comandă pentru apărarea antiaeriană.
Termene strânse, presiune pe proceduri
Deși documentația tehnică este pregătită pentru majoritatea programelor, presiunea calendarului este semnificativă. Procedurile trebuie lansate rapid, iar contractele semnate până la finalul lunii mai.
Pentru România, SAFE reprezintă una dintre cele mai ample operațiuni de modernizare a Armatei din ultimele decenii, dar succesul depinde de rapiditatea și rigoarea cu care sunt parcurse etapele legale.